Preşedintele CJ Covasna ignoră o sentinţă irevocabilă dată de Justiţie

Tamas a spus, într-o conferinţă de presă, că şi alte unităţi administrativ teritoriale din ţară, respectiv judeţe, oraşe şi comune, au însemne şi simboluri proprii, dar, în mod paradoxal, legea nu funcţionează unitar la nivel naţional, iar ceea ce este permis în alte părţi e de neacceptat când vine vorba despre judeţul Covasna. Acesta a dat ca exemplu steagurile judeţelor Alba, Arad, Constanţa, Ialomiţa, Maramureş, Timiş, al oraşelor Bacău, Roman, Slobozia şi al municipiului Braşov, care flutură chiar în faţa sediului Curţii de Apel, precum şi al comunei Bălăbăneşti din judeţul Galaţi. 

''Noi considerăm că atât Prefectura, cât şi instanţa de judecată, prin felul în care au interpretat legile, au împărţit România în judeţe româneşti şi judeţe secuieşti. Teoretic toţi avem aceleaşi drepturi şi aceeaşi Constituţie, dar practic e diferit: judeţele româneşti au voie să aibă drapel, cele secuieşti nu au voie (...) Este inacceptabil acest lucru'', a declarat Tamas Sandor, subliniind că nu se aştepta la o astfel de sentinţă din partea Curţii de Apel. 

Preşedintele CJ a menţionat că după ce va vedea motivarea sentinţei pronunţate miercuri va decide ce paşi va face, precizând că în toate demersurile viitoare va avea de partea sa Constituţia României şi ''populaţia Ţinutului secuiesc''. 

''Nu e doar un moft al unui politician, ci e vorba despre voinţa unei comunităţi care şi-a exprimat în urma unei dezbateri publice acordul cu privire la acest steag (...) Nu, eu nu voi lua jos steagul judeţului, aştept să vină prefectul, Poliţia, să vină cine vrea să îl ia, dar eu nu o să îndepărtez steagul'', a spus Tamas Sandor. 

Drapelul judeţului Covasna aflat în dispută a fost adoptat printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean în anul 2008. Acesta conţine o stemă din secolul al XIV-lea, respectiv stema ţinutului Trei Scaune, aprobată în anul 2007 de Comisia de heraldică şi de Guvernul României. 

Fostul prefect Codrin Munteanu a atacat hotărârea în contencios administrativ pe motiv că în legislaţia românească nu sunt prevăzute aceste simboluri ale administraţiilor locale. 

''Singurul simbol care poate fi aprobat de autorităţile locale este legat de stemă. Nu există în legislaţia românească steag sau fanion al unităţii administrativ teritoriale'', a declarat la acea vreme Codrin Munteanu, actual secretar general la Ministerul Apărării Naţionale. 

Acesta a menţionat, totodată, că atât stema judeţului, cât şi drapelul au fost contestate de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş pe considerentul că au la bază criterii etnice şi nu reprezintă întreaga populaţie a judeţului, doar pe cea maghiară. 

Iniţial Tribunalul Covasna a respins acţiunea, dar în cursul zilei de miercuri Curtea de Apel Braşov a pronunţat o sentinţă favorabilă Prefecturii, dispunând anularea hotărârii CJ. Decizia este irevocabilă.