Preşedintele Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea unei legi care modifică organizarea Consiliului Legislativ

”Legea are ca obiect de reglementare: stabilirea duratei mandatelor preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţie, mandatele aflate în curs urmând să înceteze la 5 ani de la intrarea în vigoare a legii; introducerea unor dispoziţii referitoare la dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică; modificarea unor proceduri şi atribuţii ale Consiliului Legislativ; restructurarea departamentelor din cadrul Consiliului Legislativ, precum şi armonizarea unor norme juridice cu legislaţia cadru aplicabilă. Faţă de conţinutul normativ al legii transmise la promulgare considerăm că se impune reexaminarea, de către Parlament, a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ”, spune preşedintele.

Şeful statului arată că ”este necesar ca, în cadrul atribuţiei de avizare a proiectelor de acte normative, prevăzute la art. 2 alin.(l) lit. a) din Legea nr.73/1993, să fie prevăzută în mod expres posibilitatea Consiliului Legislativ de a face menţiuni cu privire la eventuala neconstituţionalitate a unor dispoziţii conţinute de acestea”.

”Dat fiind rolul constituţional al Consiliului Legislativ de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, apreciem că se impune menţinerea acestei condiţii, ca o garanţie a relaţiei funcţionale dintre Parlamentul României şi această autoritate constituţională. Mai mult, date fiind dispoziţiile art. 79 alin. (2) din Constituţie potrivit cărora „Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică”, stabilirea prin lege a structurii sale organizatorice ar fi de natură să garanteze stabilitatea personalului Consiliului Legislativ, să asigure buna funcţionare a acestei autorităţi constituţionale şi să elimine arbitrariul precum şi orice posibile interferenţe în activitatea derulată de Consiliul Legislativ, una esenţială pentru întreg procesul de legiferare”, arată preşedintele.

Şeful statului mai sp în condiţiile în care legea supusă reexaminării stabileşte în mod clar durata mandatului şi posibilitatea reînnoirii acestora o singură dată, art. III din lege vine în contradicţie cu noul mecanism introdus, echivalând, din punct de vedere al duratei mandatelor, cu o resetare a duratei acestora la momentul intrării în vigoare a legii, direct în temeiul legii.

”Deşi are libertatea de configurare a unor mandate legale, autoritatea legiuitoare nu poate acţiona în mod arbitrar, contrar principiilor statului de drept. Astfel, atunci când prin soluţiile legislative adoptate s-a permis exercitarea ope legis a funcţiei de către persoana care deţinea funcţia la acel moment, iar nu printr-un act de numire, de punere în executare a legii, Curtea Constituţională a reţinut că „soluţia legislativă prin care se creează premisele exercitării unor competenţe prin continuarea exercitării atribuţiilor aferente unui mandat de membru al Plenului Consiliului Concurenţei, dincolo de durata noţiunii de mandat, respectiv în urma expirării mandatului fiecărui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, astfel cum acesta este circumscris potrivit calculului termenelor în dreptul public, şi de situaţiile inerente aferente succesiunii de mandate ca urmare a unor chestiuni tehnice, legate, spre exemplu, de data depunerii jurământului, care trebuie realizată cu celeritate prin diligenţa autorităţilor implicate în procedura de numire, astfel încât la data fixă stabilită prin actul de învestire să fie efectuată numirea pentru noile mandate, nu corespunde cerinţelor respectării statului de drept.” În condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu există o durată prevăzută a mandatelor preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţii, dispoziţiile art. III echivalează, în fapt, din punct de vedere juridic, cu noi numiri în aceste funcţii. În jurisprudenţa sa, instanţa constituţională a analizat compatibilitatea cu Constituţia a unor dispoziţii de lege care modifică regimul juridic al unor mandate - cu privire la autoritatea care are atribuţia de numire, la condiţiile de numire, la durată sau la cazuri de încetare - din cadrul instituţiilor statului, situaţie în care, pentru soluţia pronunţată, a fost relevantă şi determinantă consacrarea constituţională a instituţiilor respective”, se arată în cererea de reexaminare.

”Având în vedere aceste considerente, reanalizarea soluţiei legislative prevăzute de art. III care echivalează, din punct de vedere juridic, cu noi numiri ope legis ale conducerii Consiliului Legislativ, se impune cu atât mai mult cu cât norma s-a regăsit în forma iniţiatorului, care a fost respinsă de Camera Deputaţilor în cursul procedurii parlamentare, cu motivarea că nu a întrunit numărul de voturi necesar adoptării unei legi organice. Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ”, cere preşedintele.