Băsescu: Acordul de colaborare instituţională a fost încălcat de Ponta
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că acordul de coabitare cu premierul a fost consistent încălcat de şeful Executivului, Victor Ponta. Domeniile încălcate şi enumerate de preşedinte sunt: politică externă, independenţa justiţiei şi stat de drept. Şeful statului a precizat că ţinta în cazul Ordonanţei privind insolvenţa nu ar fi televiziunea Realitatea TV, ci Televiziunea Publică.
Preşedintele Traian Băsescu face o declaraţie de presă la ora 18:30, informează Administraţia Prezidenţială.
Obiectiv.info prezintă principalele declaraţii ale şefului statului.
Cred că subiectele sunt un pic în dezacord cu tematica la zi. Încep cu acordul de colaborare cu primul ministru. Acordul de colaborare instituţională cu premierul - personal am constatat că a fost încălcat consistent de premier în domenii precum: politica externă, independenţa justiţiei şi stat de drept.
- Din acest motiv, am decis ca înainte de orice altă măsură să declanşez mecanismul de consultare prevăzut la punctul şapte al acordului. Mâine vom începe discuţiile la nivel tehnic pentru o analiză pe punctele enunţate ca fiind încălcări grave ale acordului de cooperare.
- Dincolo de ceea ce nu se ştie public. Dacă vă aduceţi aminte de declaraţiile privind Kosovo, sau în problema siriană, vă aduceţi aminte de declaraţiile fulminante ale premierului, iar acum liderul sirian stă la masă cu americanii şi Rusia într-un proces de negociere.
- Acele declaraţii - "guvern ilegitim şi criminal" - ne-au produs prejudicii, iar astăzi am fi fost într-o pozitie foarte solidă dacă se menţinea în linia mea de prudenţă. Sunt doar exemple publice, sunt multe altele nepublice.
Ordonanţa privind insolvenţa
- Un alt subiect este legat de Ordonanţa de urgenţă 91 din 2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei. Articolul 81 alineatul 3 e discriminatoriu categoric, vizează proceduri strict pentru audiovizual. Citez din Constitutie: Cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii şi discriminări. În aceste televiziuni lucrează cetăţeni.
- Întreruperea emisiei imediat ce se declanşează insolventa, înainte de validarea planului de reorganizare nu face decât să aducă structurile din audio-vizual în situaţia de faliment în mod direct. Aceste întreprinderi private trăiesc din publicitate în primul rând. Faptul că televiziunilor şi radiourilor li se aplica un regim discriminatoriu, mă îndreptaţeşte să spun că, spre deosebire de Năstase, care plătea presa, Ponta e la fel de hotărat să pună sub control presa, dar o face mult mai cinic şi brutal. Nu are nicio explicaţie de ce aplică un regim discriminatoriu televiziunilor.
- Nu vreau să pozez într-unul care se pupă cu televiziunile si radiourile. Am avut conflicte câte nu a avut probabil niciun politician. Este un pas uriaş în afara liniilor democratice. Este o acţiune nedemocratică ce va aduce mari deservicii României.
- Vă asigur că mai devreme sau mai târziu şi structurile politice, şi cele ce ţin de organizaţiile internaţionale ale presei, vor reacţiona extrem de viguros. Oricare dintre noi se poate supăra pe o televiziune şi să se certe cu ea, dar las-o acolo, nu o închide, că îşi revine ea, iţi revii şi tu, până la urmă.
TVR este ţinta
- Mi-aş permite o speculaţie. Nu ştiu dacă este asa sau nu. Am primit şi azi declaraţia lui Ponta, să platească banii înainte. Păi asta nu face nicio altă firmă. Dar mă duce cu gândul la altceva: nu cumva ţinta este TVR? Televiziunea Publică este într-o situaţie extrem de dificilă financiar, înţeleg că a anagajat programe şi investitii în masini extrem de costisitoare, şi ăa tem că mâine poimaine e în insolvenţă, nu are cum plati, şi o sa vina poate cineva care are lichidităti. Şi cum există ori un Voiculescu ori un Ghiţă, care din contracte cu statul par a avea bani suficienţi, ne trezim că vin salvatorii. Nu spun că aşa o să fie, dar e un scenariu pe care ni-l putem imagina.
- Conform Art. 83 alineat. 3 acesta discriminează radiourile şi televiziunile. Art. 348 al. 2 permite aplicarea retroactivă a noilor proceduri de insolventa. Sunt foarte multe firme in insolventa si nimeni nu stabileste cum se aplica retroactiv.
- Se lasă posibilitatea ca discreţionar Guvernul să acţioneze pe o firmă sau alta, cum îi convine lui. Chiar dacă asta au avut în cap, e profund neconstitutional. Art. 15 al. 2 din Constituţie spune clar că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Orice alta lege nu poate dispune decât pentru viitor.
- Dacă Avocatul poporului nu ar fi atât de îndatoritor faţă de Guvern, cred că ar trebui să reacţioneze. Până acum nu am văzut nicio reacţie pe ordonanţele Guvernului, deşi e singura instituţie care le poate ataca. Sper să atace această ordonanţă la Curtea Constituţională.
- În aceste zile, tot vedem că orice politician care are o problemă cu justiţia, e din cauza DNA-ului băsist. Este o minciună fără niciun fel de acoperire în fapte. Nu există procuror sau judecator cară să poată spune că în cei nouă ani de mandat a avut cu mine vreo discuţie pe un dosar anume. Singurul dosar pe care l-am urmărit a fost unul de terorist, dar fără să intervin, mă interesau termenele. Afirmaţiile "procurori băsişti, la comanda lui Băsescu", sunt numai minciuni.
Privatizarea CFR va face obiectul unei anchete DNA
- Presimt că orice om care priveşte la modul cum se derulează privatizarea CFR, poate ajunge cu uşurinţa la concluzia că va face obiectul unei anchete a DNA. Este o privatizare în care s-au schimbat condiţiile de licitaţie după ce a rămas o anume firmă, în care termenele nu au fost respectate sau au fost profund întârziate, este un câştigător de licitaţie pentru care acum se fac eforturi de a se prelungi termenele.
- Eu spun preventiv: nu mai continuaţi modificarea condiţiilor în care să se facă plata, nu există nicio justificare în raport cu ce spune Consiliul Concurenţei. Termenele au fost şi aşa prelungite până acum: jocul cu CSAT, publicarea în Monitorul Oficial, alte tertipuri. Plata avansului s-a facut conform datelor publice pe 3 octombrie, pe 3 noiembrie trebuie plătita întreaga sumă.
- Nu aş vrea să mi se spună peste vreo 2-3 ani că eu am lăsat de pe acum prin testament post-prezidenţial "luati-i pe cei care au făcut privatizarea". Dacă o să vă ia, o sa vă ia exact pe ce aţi făcut până acum în privatizarea CFR Marfă.
- Îi previn şi legat de terenul de 2.815 hectare transferat de la Academia Agricolă la Consiliul Judeţean Brăila. E doar asa, în treacăt, să ne aducem aminte, să nu daţi vina pe viitorul preşedinte, lucrurile pot evolua foarte neplăcut când Guvernul se aşează într-o maşinărie pentru favorizarea corupţiei, chiar dacă ia decizii colective.
Despre independenţa Justiţiei
- Ce s-a speculat cu privire la faptul că i-am dat procurorului general telefon, şi i-am spus public, să nu facă greşeala înlocuirilor intempestive: prin ceea ce a comandat premierul Ponta, a transmis ministrului Justiţiei şi a executat procurorul general s-a încălcat şi legea şi acordul de cooperare înstituţional. Acolo avea angajamentul că nu va face asta, dar asta vom discuta mâine.
- Aş vrea pentru toţi cei care eventual doresc să comenteze sau cei ce au fost păcăliţi de abordarea unor comentatori politici şi politicieni că preşedintele nu are dreptul să dea telefon la Procurorul general, uneori îl sun eu pe el, alteori ma sună el pe mine în probleme care ţin de obligaţiile relaţiilor de serviciu.
- Spre exemplu, dacă ar fi după unii comentatori politici, când sunt informat de Procurorul general ce s-a discutat în cadrul procesului de monitorizare al Uniunii Europene, eu ar trebui sa închid telefonul. Sau când eu vreau să-l atenţionez, atenţie cu întreruperea mandatelor, chiar delegări, fără motivare, atenţie, procurorul şef al DNA are alte propuneri. Acest tip de relaţii există şi va funcţiona mereu.
- Voi fi incorect în momentul în care voi întreba de soarta unui dosar de anchetă, atunci îmi depăşesc atribuţiunile. Dar când este vorba de coordonarea acţiunilor pe MCV, de corecta aplicare a regulamentului DNA, am toată îndreptăţirea să discut cu Procurorul general, cu atât mai mult cu cât deja apăruse un conflict între propunerile DNA şi cele ale ministrului. Era deja un conflict inter-instituţional, magistraţii de la DNA şi Guvern. As vrea să fac clar pentru toţi ce scrie în Constituţie: preşedintele veghează la buna funcţionare a autorităţilor publice.
- Aici eram într-o situaţie ce nu a dus la buna funcţionare a instituţiilor publice şi era un conflict între propunerea DNA şi a Guvernului. Că să nu se facă voit sau nevoit confuzie între atribuţiile preşedintelui şi ale premierului: preşedintele prezidează reuniunile CSM, deci nu e desprins de atribuţiunile justiţiei. Art. 134 din Constitutie: CSM propune preşedintelui numirea în funcţii de judecători, procurori, iar eu emit decrete. Un om pe care îl numeşti, chiar crezi că îl numeşti şi închizi telefonul?
Despre votul din Senat în cazul Vosganian
- Avem o respingere a unei solicitări a DIICOT pentru începerea urmăririi penale a ministrului Economiei, nu fac niciun alt comentariu pentru că nu este treaba mea să apreciez daca e îndreptăţită sau nu solicitarea Parchetului, dar cred că această blocare a accesului Parchetului la un membru al Guvernului este o greşeala, ca şi menţinerea domnului Dragnea în Guvern.
Probabil că USL nu mai are nicio responsabilitate pentru un raport MCV bun. Este evident că e mai important să-şi apere oamenii decât să permită ţării un raport favorabil.
- Este clar că politicul este o frână în calea evoluţiei României spre Schengen. Din cauza întămplărilor din Senat, Guvern, chiar vom primi aprecieri negative pentru tot ce facem aici şi e păcat.
- O precizare: sunt foarte mulţi analişti politici care mint spunând că şi când era majoritatea guvernului Boc s-a respins anchetarea ministrului Ridzi. Este o minciuna practicată deliberat. Ministrul Ridzi are acum dosarul la Înalta Curte. Ce a respins majoriatea parlamentară, dupa 6-7 luni s-a cerut şi o percheziţie a calculatoarelor, deci nu a ministrului. Chiar dacă sunt şi împotriva acestui refuz, una e să refuzi anchetarea ministrului, alta o percheziţie informatică după 7 luni de la ridicarea imunităţii. S-a respins percheziţia la calculatoare şi nu investigarea ministrului.
- Acordul instituţional poate rămâne în picioare dacă mâine ajungem la concluzia că trebuie să-l respectăm, dacă nu atunci nu mai are rost. Fac precizarea că mare parte din acest acord au devenit parte a MCV, aici au fost reţinerile mele în a-l denunţa.
Şi prevederi din acord, capitolul justiţie şi stat de drept, şi din MCV au fost deja făcute praf prin abordările din ultimele zile.
Azi a fost un element în plus de încălcare gravă. Acest acord e parte a MCV-ului şi de aceea am avut reţineri să-l denunţ imediat, chiar dacă mi-aş fi dorit.
Întrebări adresate preşedintelui:
Aţi discutat cu premierul Ponta, răspunde la telefon?
- El v-a spus, eu v-am confirmat, dar şi atunci a spus o minciună. Este stilul lui, minte cum respiră. A spus că după Muntenegru nu a mai discutat, dar a uitat că dupa zece zile a venit la mine şi a avut o discuţie foarte lungă, dar mincinoşii fără memorie cad în capcana minciunilor lor. Am stabilit componenţa comisiilor, mâine se întâlnesc echipele.
Vă este teamă de o a treia suspendare?
- Vă spun că şi la prima şi la a doua: bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război. Dar s-ar putea să-mi aduc aminte de ce scrie în Constitutie, că mandatul meu e de cinci ani şi am avut vreo două luni fara serviciu. Nu aş vrea să mă pună în situaţia să le aduc aminte si lor şi Curţii Constituţionale că mandatul e de cinci ani. Să nu facă vreun efort sa-l prelungească.
Regretaţi că l-aţi numit pe Niţu procuror general?
Ce mai contează? Cred că a fost o înţelegere corectă, dar trebuia să fie cu oameni cinstiţi, care ştiu să respecte un agajament verbal sau scris. Acest angajament a fost înscris în MCV.
Ce valoare mai are în plan extern menţinerea acordului?
Foarte grav ar fi fost dacă mă făceam că nu văd, unul din rolurile mele e sa arăt că în România exista totuşi cineva care nu e de acord cu abuzurile. Românii spun, ca şi dumneavostră, se ceartă palatele, dar eu am obligaţia sa trag semnalele ca nu toate instituţiile gandesc la fel cand se fac abuzuri pe justiţie.
Despre influenţa şi numirea procurorilor
Primul argument e regulametnul DNA aprobat de ordin al ministrului şi chiar dacă ni se pare că un regulament poate fi încălcat daca avem 70% trebuie să vă spun că acest regulament a fost respectat ad literam. Întrebaţi-l pe Morar sau Kovesi dacă au primit vreo propunere de la Predoiu sau Macovei fără consultare. Voi fi de acord dacă măcar unul dintre aceşti mincinoşi, falsificatori de adevăr care spun "Parchetele sunt ale lui Băsescu", daca măcar un procuror va spune "Basescu m-a influentat intr-un dosar". Obiectivul meu a fost tot timpul să asigur izolarea Parchetelor şi Justitiei. Ştiu precis că acum ministrul Cazanciuc e ţinut de ordinele premierului, care nu are nicio atribuţiune în propunerile de desemnare a procurorilor. Trebuie să se ocupe de şomaj, bani europeni, gazele de şist. Nu are atribuţii in Justiţie.
Lupta politicului de a influenţa justitia, aici intram in coliziune, ne batem. De asta si în PDL s-a câştigat spunând preşedintele ne-a băgat primarii în puşcarie, veniti langa mine, eu o sa-i apar pe primarii hoti. Nu e numai la PSD, acest mesaj a dus la castigarea alegerilor chiar în fostul meu partid.
Poate nu am reusit intotdeauna sa izolez justitia de politic, dar imi e infinit mai greu acum decat in timpul guvernarii Boc, dar asta este. Nu mi-am incarcat constiinta cu interventii in justitie.
Cred că demisia lui Varujan Vosganian este un gest de bun simţ. În principiu nu ar trebui să existe un ministru cu probleme penale în Guvern. Dacă Vosganian a luat decizia de a demisiona e un lucru foarte bun, dar nu înţeleg de ce a mai trebuit să compromita şi Senatul.