Previziune ameţitoare: Urmează o nouă CRIZĂ MONDIALĂ

Economia mondială evoluează ca în prognozele meteo. Nimic nu este sigur, totul este probabil. Ne aflăm într-un fel de "cod galben" economic, iar tot mai mulţi experţi vorbesc că dinspre China se aşteaptă un "crivăţ" economic demn de "codul portocaliu".

În ce măsură economia românească este pregătită pentru o schimbare bruscă în atmosfera economică? Suntem pregătiţi pentru "îngheţul" financiar?

Analiştii KeysFin afirmă că, în perspectiva unei eventuale crize externe, economiei româneşti îi va fi astfel greu să reziste, asta în condiţiile în care consumul intern a fost şi va fi în continuare influenţat de puterea de cumpărare redusă, iar exporturile tind să se restrângă tot mai mult ca paletă de produse.

"Cu un sector bancar tot mai sensibil, mai arid şi hotărât să îşi conserve poziţiile – vezi deciziile privind îngrădirea creditării după apariţia legii dării în plată – şi cu un stat prea puţin dispus să antreneze investiţii de mare amploare, cu dezvoltarepe orizontală, cum sunt cele din infrastructură, şansele ca România să scape de un eventual nou "Ice Age" economic sunt, ca şi prognozele meteo, probabile", au mai spus experţii.

Analiştii de la KeysFin au încercat să realizeze prognoza economică a României, pornind nu de la "buletinele meteo-economice" lansate de autorităţi, ci de la condiţiile reale din atmosfera economiei. de la realitatea din teren.

Prognoza oficială arată destul de bine. Ritm de creştere economică de peste 3%, creşteri de salarii, o monedă naţională destul de stabilă. Ultima actualizare – am plătit datoria către FMI luată în vremurile tulburi din 2009.

Statistica KeysFin, realizată pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, demonstrează că, din 2009 până în 2012, doar comerţul a ieşit în evidenţă, domeniu în care sunt înregistrate, de altfel, majoritatea firmelor din România.

O simulare privind evoluţia cifrei de afaceri pe cele mai importante sectoare de activitate arată că, faţă de 2009, construcţiile, furnizarea de energie electrică şi gaze şi distribuţia apei au început să piardă teren, marcând un minus între 1 şi 4 procenteîn 2015, trend care a început între 2012-2013 şi s-a accentuat în ultimii ani.

Aceste sectoare, alături de imobiliare şi transport/depozitare, au reuşit să adune, împreună, o cifră de afaceri de 262 de miliarde de lei în 2014, în condiţiile în care numai comerţul acoperă o valoare aproape dublă – 420 miliarde lei.

"Economia se dezvoltă, din păcate, într-un mod inegal, cu cel mai important accent pe comerţ, în timp ce industriile producătoare rămân în urmă şi chiar tind să piardă teren faţă de punctul de cotitură din 2009. Este un semnal de slăbiciune care, în cazulunei potenţiale noi crize, ar putea determina consecinţe negative în economie", spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit datelor KeysFin, evoluţia ascendentă din transporturi şi depozitare – plus de 7% în 2015, imobiliare – 6% şi industria prelucrătoare – plus de 5%, trebuie conexată, în principal, cu dezvoltarea comerţului.

"Avem de-a face cu o evoluţie conjuncturală, care nu pare a fi, cel puţin din prisma datelor luate în calcul, una sustenabilă pe termen mediu şi lung. Aceste domenii, aflate pe plus în prezent, sunt extrem de vulnerabile, putând oricând să treacă pe minus,pe fondul unei furtuni economice", afirmă experţii.

O privire detaliată asupra datelor statistice vine să susţină semnele de întrebare privind sănătatea economică a României, scrie Money.ro.