Primarii a cinci localităţi din Republica Moldova care au votat unirea cu România, prezenţi la Parlament

"Salut prezenţa în balconul Camerei Deputaţilor a unui grup de primari din Republica Moldova care fac parte dintre cei 36 de primari care au votat unirea cu România. Vă urez bun venit", a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Prezenţa primarilor basarabeni a fost salutată cu aplauze de către parlamentarii români.

"Le spun bun venit în Parlamentul României, le voi spune bun venit şi celorlalţi primari pe care vrem să îi aducem aici după ce vor vota declaraţii de unire în mai multe localităţi în Republica Moldova. Avem şi un prag de o sută de declaraţii, de astfel de documente care să fie votate până pe 27 martie, atunci când vom marca o sută de ani de la actul istoric prin care Basarabia s-a reunit cu România", a spus deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, într-o declaraţie acordată presei.

Primarul Petru Frunze a precizat că declaraţia de unire a fost votată în unanimitate de către membrii Consiliului Local din Puhoi.

"Aceste declaraţii de unire sunt din suflet, noi dorim să întregim neamul nostru românesc şi este un motiv şi pentru alte localităţi din Basarabia să facă acest pas, un pas foarte important pentru ca cei din Basarabia să simtă valorile româneşti, dar şi valorile Uniunii Europene. Am avut posibilitatea, pe parcursul activităţilor, să înţelegem modul de dezvoltare a României şi vrem acest aspect să fie implementat şi în Republica Moldova. Cu părere de rău, prin intermediul actualei guvernări este imposibil să dezvoltăm Republica Moldova şi avem foarte mari speranţe de la România ca să ne considere pe noi, cei care am votat declaraţii de unire, că suntem primării româneşti şi să beneficiem de tot ce beneficiază autorităţile locale din România", a spus acesta.

Marcel Snegur, primarul comunei Parcova, s-a declarat mândru de faptul că localitatea pe care o reprezintă a "dat startul unirii pe data de 23 de ianuarie", când a votat în unanimitate declaraţia de unire.

"Avem înfrăţiri cu două comune din România: cu comuna Lunca (Botoşani) şi comuna Mănăstirea Caşin (Bacău). Recent Consiliul Local Lunca a aprobat alocarea unui suport financiar pentru termoizolarea gimnaziului din comuna Parcova, cu o contribuţie de 12.000 de euro. Sunt mândru că sătenii, toţi colegii mei, ne susţin şi vrem cât mai degrabă să venim acasă", a menţionat el.

Constantin Codreanu a declarat că mişcarea unionistă din cele două state româneşti pledează pentru modelul german, care constă în exprimarea unui vot în cele două parlamente naţionale.

"Atât cadrul legal naţional, şi mă refer aici la art. 140 din Constituţia Republicii Moldova, cât şi o decizie a Curţii Supreme de Justiţie, care a înregistrat un partid unionist în Republica Moldova, permit activitatea celor care pledează pentru unire. Deci orice fel de ameninţare, fie din partea lui Dodon, fie a unor socialişti mai mici, nu are niciun fel de temei juridic. Mai mult decât atât, avem şi cadrul internaţional necesar pentru a face unirea: Convenţia pentru securitate şi cooperare din Europa, de la Helsinki, 1975, în baza căreia s-a realizat reunificarea celor două Germanii", a mai spus deputatul Constantin Codreanu.

Preşedintele organizaţiei non-guvernamentale unioniste 'Acţiunea 2012', George Simion, a declarat că procentajul de unionişti din Republica Moldova depăşeşte 40%, înregistrând o creştere anuală de 2-3 procente.

"Cu siguranţă în viitorii ani vom putea câştiga un proces de referendum peste Prut, dar trebuie mai multă susţinere din partea ţării mamă", a adăugat Simion.