Primul atac al presedintelui Iohannis la Guvernul Ponta: posibil viitor hobby sau lobby?

Nimeni nu se intreaba in ce masura aceasta iesire a venit natural, din partea unui om ingrijorat de tarisoara, sau a fost scoasa cu forcepsul din nevoia unui semnal dat spre mai multe zone cu interes special in temele pe care le-a abordat. Ma explic mai jos. Pana atunci, prima observatie tine de ruperea de ritm incercata astazi de Klaus Iohannis. La finalul unei declaratii de presa pe o tema relativ sforaitoare pentru publicul general – concluziile manifestarilor organizate in Polonia cu ocazia celei de-a 70-a aniversari a sfarsitului celui de-al Doilea Razboi Mondial – presedintele Iohannis a fost luat la intrebari pe teme ceva mai suculente: cardul de sanatate, Codul Penal, vizitele lui Victor Ponta in tarile din Golf.

Citeşte şi: Klaus Iohannis critică modificarile la Codul Penal: Sunt neavenite

Un subiect care nu a fost abordat astazi de presedinte, dar care a fost exprimat in reactia venita dinspre PSD la atacurile lui Iohannis tine de protestele anuntate pentru maine impotriva despaduririlor abuzive – subiect in care, vrea nu vrea, numele presedintelui Iohannis a fost inclus cu subiect si predicat chiar de catre ONG-istii care au initiat miscarea in strada. Este greu sa te acomodezi cu titluri venite pe monitorizare care scriu, negru pe alb „MOBILIZARE: Primele proteste majore din mandatul Iohannis".

O posibila explicatie pentru iesirea de astazi a presedintelui – fumigene pentru weekend

Pe modelul patentat de Traian Basescu, o iesire a presedintelui Romaniei vineri, in care acesta lanseaza atacuri la Guvern/Victor Ponta, se poate rostogoli in media timp de 3 zile. Peste weekend, subiectele politice sunt ceva mai rare, iar in lipsa de material presa va fi tentata sa interpreteze si sa reinterpreteze un atac. Orice atac, atat timp cat, pe langa vanatai si putin sange, rezulta si in niscaiva rating sau click-uri. Un clinci intre presedinte si premier, ne arata experienta anilor trecuti, poate fi un subiect care vinde, curata mana cereasca!

Ceea ce a parut un episod se poate transforma, pe termen mediu, intr-un hobby comunicational din partea presedintelui. Pe masura ce vom (re)intra in logica de campanie (locale si parlamentare 2016), este de asteptat ca presedintele sa taxeze mai des coalitia de guvernare si, implicit, pe Victor Ponta. Daca PNL nu poate/stie sa faca opozitie, atunci ajutorul trebuie sa vina nu doar dinspre divinitate, ci si de la trimisul romanilor la Cotroceni. Carevasazica, presedintele spectator va fi impins de la spate sa intre in arena leilor sau, mai bine ancorat la politica din Romania, troaca de porci.

Problema e ca, similar acelorasi experiente trecute, dl. Iohannis incearca sa ne convinga de faptul ca, pe ici pe colo, prin partile esentiale, albul e negru.

Presedintele Romaniei se plange de faptul ca premierul Romaniei nu s-a consultat cu el pe vizitele din Golf. Pe principiul reciprocitatii, trebuie stiut ca nici Klaus Iohannis nu l-a consultat pe Victor Ponta pentru vizitele pe care le-a facut in Italia sau Polonia. Prin urmare, de ce ar fi trebuit Ponta sa se consulte cu Iohannis, cat timp premierul s-a dus in Golf pentru discutii axate exclusiv pe politici guvernamentale si colaborari economice intre Romania si Arabia Saudita, Qatar, Kuweit sau Emiratele Arabe Unite?

Privatizarea Tarom, a aeroportului Otopeni, exportul de produse agricole romanesti contra petrodolari sau colaborarea in domeniul situatiilor de urgenta sunt, in fond, teme de guvernare. Iar la Palatul Victoria functia e ocupata de Victor Ponta.

Pe ce a punctat presedintele Iohannis? Modificarile la Codul Penal

Intr-o Romanie in care cetatenii vor sa vada cat mai multi politicieni dupa gratii, in arest preventiv sau condamnati definitiv, oricine vine si spune ca o clarificare a subiectului este necesara va fi lapidat in piata publica. Punct. Klaus Iohannis stie foarte bine acest lucru, iar prin pozitionarea sa de astazi nu a facut altceva decat sa fie constant cu discursul promovat inca din campania electorala.

Unde a vorbit Klaus Iohannis, folosind cuvintele altora? „Scandalul" cardului de sanatate

Prin reactia venita astazi la declaratiile presedintelui Iohannis, PSD arata cu degetul spre voci ale lobby-urilor care se aud din ce in ce mai tare zilele acestea dinspre Cotroceni. „Vreau sa cred ca iritarea de astazi a presedintelui Iohannis nu este rezultatul lobby-ului celor care nu mai pot fura bani ca urmare a introducerii cardului de Sanatate", a declarat in acest sens noul purtatator de cuvant al PSD, Gabriela Podasca. Daca punem putin in context subiectul cardului de sanatate, vom vedea si la ce se refera mai exact acuzatia privind lobby-ul din domeniul sanatatii.

Fact: Cardul de Sanatate combate risipa si frauda din domeniul Sanatatii!

Cardul de sanatate nu este un subiect care a aparut ieri, de nicaieri, in spatiul public. Introducerea sa a fost aprobata, in sedinta de guvern, la inceputul lunii septembrie 2010, prin memorandum semnat de premierul Emil Boc. Iata, insa, ca acest card a devenit obligatoriu taman in 2015. Explicatiile pot fi unele complexe, de tipul „s-a declansat o extorsiune al unui degajament intr-o apa" (link util pentru profanii care nu-mi impartasesc referentialul), sau mai simple: lobby. Lobby pentru amanarea introducerii acestui card din partea celor care, in lipsa acestuia, drenau bani publici destinati sanatatii romanilor.

Despre ce s-a vorbit, insa, zilele acestea pe TV si tabloide? Cozi la ridicarea cardului, in contextul in care acestea au fost predate catre cetateni prin Posta Romana inca din ianuarie 2015. Mai lipsea prezentarea acestuia drept „unealta a diavolului", iar tabloul panicard era complet.

Cei care au stat la cozi sunt exceptiile, nu regula. Marea majoritate a romanilor, printre care si subsemnatul, a intrat in posesia cardului foarte simplu. In tot scandalul, a existat si un bonus, o minciuna despre cardurile de sanatate blocate in bancomate. Toate bancile din Romania au verificat si nu au gasit niciun card, dar minciuna nu a impiedicat acest efort de lobby sa promoveze o stire buna, care sa dea impresia de haos. Poate-poate, pe principiul „Si din repaos m-am nascut, Mi-e sete de repaos", aparentul haos va convinge si niste voci din politica sa critice sau, cine stie, poate chiar sa ceara blocarea intregului sistem pana cand vor fi extrase toate cardurile imaginare din bancomatele patriei.

Este cat se poate de clar ca, la acest moment, asistam la o mare rezistenta a sistemului fata de aceste carduri. Implementarea sistemului va genera economii de sute de milioane de euro la bugetul de stat si, implicit, pierderi din profiturile lor, ale companiilor care se agita la umbra intoxicarilor cu carduri blocate in jud. Botosani de un bancher, la costum, pe numele Vasile Scaraotchi, care trage energic de cardul de sanatate din partea intunecata a bancomatului.

Unde are Klaus Iohannis o problema – protestele de maine impotriva defrisarilor

Iar acum, la final, ajungem la subiectul care chiar conteaza: protestele de amploare anuntate pentru sambata faţă de defrisari. Ce spun ONG-urile la acest moment?

1. Proiectul privind modificarea Codului Silvic, chiar daca este perfectibil, ofera instrumente suplimentare pentru a lupta cu mafia din zona despaduririlor.

2. Prin modificarea Codului Silvic (care ar impune o limita de 30% oricarei companii în procesarea unei specii de arbori din România) s-ar reusi blocarea cerintelor exagerate ale companiei austriece Holzindustrie Schweighofer – mai multe detalii, aici.

3. Președintele Klaus Iohannis este acuzat de initiatorii acestor proteste ca „a refuzat promulgarea legii și a retrimis-o în luna martie Parlamentului pentru rediscutarea amendamentelor impuse de Holzindustrie Schweighofer".

4. Oamenii ies sambata, 9 mai, in strada pentru a le cere parlamentarilor să nu cedeze amenințărilor corporațiilor din domeniu, in general, si a companiei Holzindustrie Schweighofer, in particular.

Avem de-a face, deci, cu o premiera: o tema care ii scoate in strada pe romani IMPOTRIVA unei decizii luate deja de Klaus Iohannis, fara nicio consultare cu societatea civila care, cel mai probabil, l-a sustinut si votat in urma cu jumatate de an. In mod normal, pe acest subiect, la fel ca pe oricare alt subiect, Klaus Iohannis ar fi trebuit sa fie vocea romanilor, si nu vocea lobby-urilor. Iar ONG-urile il acuza ca a fost purtatorul de stampila de tergiversare a firmei austriece.

Or, cele doua teme – retrimiterea spre Parlament a Codului Silvic si atacul pe Cardul de Sanatate – lasa sa se intrevada o posibila influenta nefasta la Cotroceni. Vom vedea, concret, daca aceste banuieli stau in picioare in Parlament, acolo unde TOTI parlamentarii ar trebui sa voteze o lege care sa garanteze ca Romania va mai avea paduri peste 10-20 de ani. Vorbim, in fapt, de niste grupuri foarte concrete de influenta care, fara a avea in spate milioane de voturi, sunt legitimate si manate in lupta de milioanele de euro profit pe care vor sa le stoarca, pana la ultimul cent, din Romania.