Prinţul Paul le-a cerut afaceriştilor israelieni renegocierea procentelor din valorificarea terenului de la Băneasa
Prinţul Paul a propus, într-o discuţie avută în 2012 cu Benyamin Steinmetz, Tal Silberstein şi Shimon Shevez, renegocierea procentelor din valorificarea terenului de la Băneasa, fiind nemulţumit de partea care urma să îi revină, potrivit informaţiilor din motivarea deciziei Curţii de Apel Braşov privind arestarea preventivă în lipsă a celor trei cetăţeni israelieni.
Întâlnirea, l-a care a participat şi prinţesa Lia, a avut loc la domiciliul prinţului Paul, care s-a declarat nemulţumit de procentul ce îi revenea, conform înţelegerii iniţiale, din valorificarea terenului de la Băneasa.
În schimb, Tal Silberstein a subliniat că el şi partenerii săi israelieni sunt cei care au pârghiile necesare soluţionării favorabile a cererii de retrocedare şi tot ei sunt cei care asigură banii necesari. Din această afirmaţie reiese că Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benyamin Steinmetz au fost cei care au finanţat demersurile efectuate de Remus Truică şi Paul Philippe Al României pentru retrocedarea bunurilor care au aparţinut familiei regale şi valorificarea lor.
Conform sursei citate, inculpaţii din dosar ştiau despre discuţiile în legătură cu faptul că prinţul Paul nu era îndreptăţit să primească bunurile revendicate, ferma regală Băneasa şi pădurea Snagov.
Referitor la pădurea Snagov, la dosar există probe în cauză din care rezultă suspiciunea rezonabilă că a fost retrocedată de către comisiile locale şi judeţene de fond funciar în urma unor intervenţii, terenul respectiv fiind obţinut prin oferire de foloase necuvenite funcţionarilor implicaţi în aceste proceduri. O situaţie similară există şi în cazul fermei Băneasa, care a fost retrocedată cu încălcarea dispoziţiilor legale, în urma mituirii directorului Institutului de Cercetare şi Dezvoltare a Plantelor Băneasa, Horia Iliescu.
Instanţa a mai constatat că inculpaţii Benyamin Steinmetz, Tal Silberstein şi Shimon Shevez au fost citaţi conform procedurilor legale, însă au acţionat deliberat pentru a evita să se supună procedurilor judiciare care îi vizează. După ce iniţial s-au declarat de acord să colaboreze cu anchetatorii români, cei trei au cerut garanţii că nu vor fi reţinuţi sau arestaţi, apoi au invocat proceduri de citare conform normelor penale internaţionale, cu scopul de a încetini sau de a bloca în acest mod ancheta penală care îi vizează.
Magistraţii Curţii de Apel Braşov au admis, pe 15 martie, propunerea de arestare preventivă în lipsă a inculpaţilor Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benjamin Steinmertz, respingând în schimb propunerea de arestare preventivă a unui alt inculpat de cetăţenie isrelienă - Moshe Agavi.
Pe 17 decembrie 2015, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Tal Silberstein (constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi complicitate la spălarea banilor), Shimon Shevez şi Benjamin "Benny" Steinmetz (constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălarea banilor) şi Moshe Agavi (aderare la un grup infracţional organizat).
Potrivit anchetatorilor, începând cu luna noiembrie 2006, Remus Truică, împreună cu Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin Steinmetz, Moshe Agavi şi alte persoane, a constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de Paul Philippe Al României, prin oferirea de bani sau bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/ instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare şi prin traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici.
"Pentru a pune în practică planul infracţional, Paul Philippe Al României i-a promis inculpatului Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea/ retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe din ţară sau asupra judecătorilor, urmând a se reuşi, în mod injust, obţinerea bunurilor revendicate şi punerea în posesia lor", arată DNA.