Propuneri din proiectele de management ale lui Kovesi, Bica şi Hosu

Codruţa Kovesi, propusă pentru funcţia de procuror şef al DNA, are printre priorităţi, conform proiectului de management, respingerea cererilor comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le fac.

"Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general", arată Kovesi, în proiectul de management.

Fostul procuror general consideră că cea mai mare ameninţare la adresa funcţionării DNA este reprezentată de posibilele presiuni, de regulă, din afara sistemului judiciar, care urmăresc limitarea independenţei procurorilor.

Kovesi menţionează că unul dintre obiectivele sale prioritare va consta în apărarea statutului procurorului anticorupţie şi consolidarea independenţei lui faţă de orice ingerinţe externe.

"Până în prezent au existat situaţii în care reprezentanţii altori puteri au făcut declaraţii care au fost interpretate de CSM drept ingerinţe în activitatea magistraţilor sau au solicitat audierea procurorilor în Parlament, care a fost la rândul ei considerată incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat", a mai scris Kovesi, în documentul citat.

Un alt obiectiv al celei propuse la şefia DNA este îmbunătăţirea comunicării publice şi a relaţiei cu mass-media. În acest context, Kovesi notează că o posibilă vulnerabilitate ce ţine de comunicarea publică constă în acuzaţiile cu privire la transmiterea neautorizată a unor informaţii din dosare.

În plus, Codruţa Kovesi vrea ca, pentru a elimina orice suspiciuni, comunicarea publică să se realizeze exclusiv prin Biroul de presă, iar documentele din dosarele penale să fie făcute publice în forma şi la momentele procedurale stabilite în ghidul de comunicare publică al Consiliului Superior al Magistraturii.

Elena Giorgiana Hosu, propusă pentru postul de adjunct al şefului DIICOT are ca principal obiectiv crearea unei structuri de poliţie judiciară proprie, similară celei de la DNA.

"Obiectivul permanent îl reprezintă combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în condiţii de credibilitate şi corectitudine, cu respectarea dispoziţiilor legii interne şi a Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, semnată la Roma, ca prim instrument de drept internaţional care apără individul în faţa statului, precum şi cu respectarea jurisprudenţei Curţii Europene", a scris Hosu în proiectul de management.

Obiectivele sale strategice sunt consolidarea capacităţii de reacţie la fenomenul infracţional, menţinerea gradului de integritate profesională şi morală a procurilor şi a personalului auxiliar, dar şi o practică judiciară unitară şi menţinerea valorii profesionale a acestora.

În plus, Elena Hosu are în vedere dinamizarea activităţii în materia infracţiunilor de criminalitate economico-financiară, precum şi creşterea activităţilor de cooperare judiciară internaţională, prin încheierea unor acorduri specifice cu structurile similare DIICOT din ţări unde cazuistica infracţională cu cetăţeni români este una semnificativă, respectiv Franţa, Spania, Olanda sau Marea Britanie.

Elena Hosu mai propune, în proiectul de management, remedierea deficitului de personal, prin organizarea interviurilor necesare ocupării posturilor vacante, eficientizarea acţiunilor de recuperare a prejudiciilor cauzate prin săvârşirea infracţiunilor grave, precum şi gândirea unor strategii comune cu instituţii ca ANAF, Agenţia Naţională Antidrog, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, Oficiul Român pentru Emigrări, pentru se asigura un schimb de informaţii operativ.

Alina Mihaela Bica, propusă pentru şefia DIICOT, are printre priorităţi crearea unui sistem informatic prin care să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.

Totodată, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT, pentru a se constata "aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii".

Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor "în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale".

În acelaşi context, Bica vea să fie întocmite "informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar".

În proiectul său de management mai figurează şi "creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public", inclusiv în cadrul DIICOT.

Printre obiectivele propuse de Alina Mihaela Bica se mai numără: creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor şi consolidarea practicii judiciare, menţinerea gradului de integritate profesională şi morală a procurorilor şi personalului auxiliar, prin continuarea implementării standardelor de integrate în sistemul judiciar şi prin promovarea unor ghiduri de bune practici în domeniu; realizarea unui sistem care să permită implementarea reglementărilor din Legea nr. 202/2011 referitoare la unificarea practicii judiciare şi a viitoarelor reglementări din Noul Cod deprocedură penală.