Privatizarea Oltchim. Care va fi soarta ”Mastodontului cu picioare de lut”?
este 1.200 de angajați disponibilizați, creșterea producției și revenirea companiei pe profit și împărțirea activelor în 9 pachete care au fost scoase la vânzare separat. Așa arată, pe scurt, bilanțul celor mai bine de 4 ani de insolvență ai Oltchim Râmnicu Vâlcea administrată de consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Busines Restructuring SPRL.
Pe 26 iunie a fost termenul limită până la care s-au ptutut depune oferte pentru preluarea activelor Oltchim iar acum cele 9 oferte se află în procedură de analiză.
De decizia care se ia zilele acestea depinde nu numai existența Oltchim, ci și soarta a mii de oameni din Vâlcea care lucrează pe platforma industrială. Am stat de vorbă cu câțiva dintre angajații Oltchim, care sub protecția anonimatului ne-au împărtășit problemele cu care se confruntă și teama pentru nesiguranța zilei de mâine.
“Dacă închid Oltchim, o să fie dezastru!”
„Aparent, cel mai simplu e să treci în șomaj și să iei plățile compensatorii. Dar ce o să facem când se termină banii? Din ce o să-mi mai întrețin familia? Vreau să muncesc în continuare în meseria în care m-am specializat. Dacă se închide Oltchim ce o să se aleagă de acest oraș?“, spune unul dintre angajații cu vechime ai Uzinei clor-alkali din cadrul Oltchim.
„Sunt puțini cei care înțeleg ce presupune munca pe o platformă chimică, ce înseamnă să fii mereu responsabil de soarta ta şi a celor din jur. Când am auzit că vând Oltchimul pe bucăți ne-am speriat. Munca noastră de atâția ani, fără greșeli tehnice, nu mai însemnă chiar nimic? Chiar o să fim dați afară după o viață în acest domeniu? Dacă închid Oltchim o să fie dezastru nu doar pentru noi, ci pentru toată Vâlcea“, spune unul dintre veteranii Uzinei de anhidridă ftalică.
Oamenii de aici văd dincolo de interesul propriu, văd interesul întregii comunități. Dacă în trecut nu era familie care să nu aibă un reprezentant în uzină, în prezent au rămas cu nostalgia vremurilor trecute în care prosperitatea era cuvântul de ordine. Însă, cei mai mulți dintre angajați își păstrează o notă de optimism, bazată și pe informațiile care plasau Oltchim pe profit.
„Auzim și noi știrile care zic că Oltchim a revenit pe profit din 2015 încoace. În mod normal ar trebui să ne bucurăm, dar o facem precaut, cu măsură, de teamă că poate realitatea nu stă chiar așa. Stiți? Pe aici oamenii își pun speranța în oferta celor de la Borzești, singurii care au anunțat că vor să continue producția, ba chiar au un proiect de relansare a uzinei. Când auzi vorbindu-se de 9000 de locuri de muncă nu ai cum să nu îți dorești să se întâmple asta“, este de părere un angajat al Uzinei Petrochimice din Oltchim.
Unii vor o slujbă sigură, alții vor salarii compensatorii, iar alții așteaptă să vadă ce se întamplă
Autoritățile susțin că oamenii nu au de ce să se teamă. Cei peste 1.800 de angajaţii ai Combinatul Oltchim nu îşi vor pierde locurile de muncă pentru că este o condiţie a Comisei Europene, spunea în martie ministrul Economiei de la acea oră, Mihai Tudose, astăzi premier. Recent, acesta și-a reînnoit promisiunea.
Dar promisiunile au marja lor de eroare, care conduce în cele din urmă la neînfăptuire, aceasta să fie poate una dintre cauzele scepticismului în rândul angajaților Oltchim.
”Parcă putem ști ce se va întâmpla? Nu au fost atâtea fabrici închise definitiv?” se întreabă retoric un muncitor atunci când îi reamintim promisiunea ministrului.
Pentru specialiști – chimiști, ingineri etc, viitorul ar putea să aibă iz occidental, dacă ar opta pentru slujbele bine plătite din Occident, dar acasă au familiile. Un alt grup, al celor în preajma pensionării, ar prefera varianta salariilor compensatorii, urmate de retragerea din activitate. Mai sunt și cei nehotărâți, cei care vor lua decizia potrivită după ce vor vedea ce se întâmplă cu privatizarea.
Oamenii își pun speranța într-un investitor privat pentru că așa cum ne mărturisea un alt angajat “un investitor serios va scoate combinatul din colaps. Sunt multe de făcut, dar un investitor privat acționează altfel. El vrea să facă profit, iar fără oameni bine pregătiți nu poate”.
În acest moment, deşi sunt mai multe oferte depuse, doi jucători sunt cu adevărat relevanţi: un fond de investiţii şi investitorul român ce a pregătit îndelung acest moment. Doar unul din cei doi are un plan de reorganizare.
Singurul investitor care promite continuitatea liniei de producție
SC Chimcomplex SA Borzeşti, membră a Grupului SCR, a depus oferta angajantă pentru preluarea activelor combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Chimcomplex a anunțat că preluarea Oltchim face parte din planul de creare a Companiei Române de Chimie – viitor jucător important din punct de vedere al relevanţei regionale în industria chimică. Planul de afaceri al acestei noi entități este fundamentat pe relansarea chimiei românești, incluzând posibilitatea de creștere a producției industriale la peste 1 miliard de euro anual, în 7 ani de la preluare, precum și crearea de locuri de muncă la peste 9000 pe orizontală și verticală, cât și la diversificarea operațiunilor comerciale în întreaga regiune. În sprijinul Chimcomplex s-a alăturat gigantul american Tricon Energy, cu o cifră de afaceri de 6 miliarde de dolari, ca partener comercial, 5 bănci europene și 2 fonduri de investiţii. Grupul SCR, care deține în prezent Chimcomplex, va deveni astfel garantul direct al tranzacției.
Virgiliu Băncilă, Președintele Chimcomplex a declarat, cu ocazia depunerii ofertei că „nu vom reduce niciun salariu și ne dorim chiar să creştem veniturile tuturor celor care doresc să se implice activ în restructurarea pozitivă a companiei. Aşa cum s-a întâmplat şi în 2003, la privatizarea Chimcomplex, aşa vom face şi la Oltchim: vom şti să asigurăm lin şi cu succes tranziţia de la sistemul de stat la cel privat”.
Industria chimică românească a înregistrat un puternic declin după anii 1990, când se afla pe locul 10 mondial ca volum al producției, generând la nivel național un procent de 16,9% din totalul producției industriale. Din cele 72 de combinate si fabrici au rămas în funcțiune în 2016 doar 14, ce asigură o producție chimică a României de 11 ori mai mică decât cea înregistrată în 1990.
Compania Română de Chimie se dorește a fi acea companie ce va repune România pe harta industriei chimice din Europa, având în vedere forța comercială pe care o vor avea împreună cele două combinate din Borzești și Râmnicu Vâlcea, respectiv Chimcomplex și Oltchim.
Conform planului de reorganizare modificat al Oltchim, aprobat în şedinţa Adunării Creditorilor din 6 martie, activele „Oltchim” sunt oferite spre vânzare grupate în nouă pachete: Uzinele clor – alkali, Uzina oxo-alcooli, Uzinele propilen-oxid şi polioli, servicii site, vagoane cale ferată, Procesare PVC, Uzina petrochimică, VCM/PVC Râmnicu Vâlcea, Uzina petrochimică – Bradu-Piteşti, Uzina Anhidrida Ftalică – Râmnicu Vâlcea.
Valoarea totală de piaţă a celor nouă pachete de active este de 293,728 milioane euro, iar preţul de pornire a vânzării este de 307 milioane euro. Statul, care deţine 54,8% din acţiunile companiei, a mai încercat privatizarea „Oltchim”, dar fără succes.