Problema salariilor pentru șefii din companiile de stat este și problema ministrului Vosganian
Interesele care sunt puse în pericol de deciziile Guvernului au avut întotdeauna parte de protecție politică, iar ministrul Varujan Vosganian are datoria de a demonstra că nu face parte din același paravan pe care directorii din companiile de stat l-au avut la dispoziție.
Scandalul salariilor enorme pe care le primesc directorii din companiile cu acționariat majoritar de stat a atins un nou nivel de ipocrizie, după ce reprezentanți din conducerile unor companii importante precum Cupru Min și Poșta Română, împreună cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, au declarat public că informațiile transmise de Guvern privind veniturile sunt incorecte.
Încercând să-și păstreze nivelul de lux cu care s-au obișnuit și, probabil într-o tentativă de a sabota măsura prin care premierul Victor Ponta dorește să plafoneze veniturile din companiile mari de stat, directorii au lansat o ofensivă organizată la posturile de televiziune și în presă pentru a lăsa publicului impresia că sunt nedreptățiți.
Din păcate pentru aceștia, atât timp cât informațiile lansate de Guvern sunt susținute de documente, iar principiul solidarității și al corectitudinii față de salariații de la stat încă se mai aplică, acțiunile directorilor pot fi catalogate cu ușurință ca fiind o manipulare a opiniei publice. Asta mai ales în contextul în care aceștia și-au aprobat propriile creșteri salariale în cadrul bugetelor pe 2013 din companiile pe care le conduceau.
Surprinzător, printre primii actori care au ieșit în față pentru a-și exprima dezaprobarea față de datele făcute publice de Guvern a fost chiar ministrul Economiei din partea liberalilor, Varujan Vosganian. Acesta a declarat că directorul general de la Cupru Min a avut în perioada ianuarie-aprilie un câștig mediu brut de doar 1.000 de euro, fiind o sumă de zece ori mai mică decât cea care a fost făcută publică în lista postată pe site-ul gov.ro.
În realitate, Varujan Vosganian și-a dat singur o lovitură de imagine prin declarațiile făcute. Nota privind întocmirea proiectului de buget de venituri și cheltuieli pe 2013 a companiei Cupru Min, semnată și ștampilată de directorul general Lucian Vasilache și de directorul economic Eugen Colda, arată că bugetul companiei va trebui ajustat cu 108.000 de lei din cauza creșterii salariului pentru directorul general la o sumă echivalentă cu 10.000 euro brut / lună.
De asemenea, Nota de fundamentare a proiectului de buget de venituri și cheltuieli al C.N. Poșta Română S.A. pe anul 2013 arată clar că nivelul cheltuielilor cu contractul de mandat al Directorului General Ion Smeeianu a ajuns la 772.000 lei, însemnând un venit brut de 14.280 EURO (10.000 EURO net). Această sumă este formată dintr-o remunerație lunară netă de 7.500 de EURO – componentă fixă, la care s-ar adăuga 2.500 de EURO – componentă variabilă. Nota este semnată de directorul general Ion Smeeianu și de directorul economic Gabriela Mantu.
Alt caz care necesită clarificări este cel privind indemnizațiile de peste 8.000 de euro de la Transelectrica. Se pare că membrii Consiliului de Supraveghere desemnaţi în comitetele consultative vor primi încă 3.000 de lei net/lună, pe lângă veniturile deja stabilite. Potrivit listei prezentate miercuri de Guvern, indemnizaţia de manager la Transelectrica este de 4.500 de euro / lună, iar în cazul membrilor Consiliului de Supraveghere este deja de 900 de euro / lună.
Este evident că ieșirile recente ale purtătorilor de cuvând din companii și pozițiile directorilor reprezintă o reacție a unui sistem instituit în anii și care acum se simte amenințat și de care nimeni nu a avut curajul să se atingă. Interesele care sunt puse în pericol de deciziile Guvernului au avut întotdeauna parte de protecție politică, iar ministrul Varujan Vosganian are datoria de a demonstra că nu face parte din același paravan pe care directorii din companiile de stat l-au avut la dispoziție.
Mustrarea pe care premierul Victor Ponta i-a transmis-o ministrului Varujan Vosganian este îndreptățită în măsura în care a fost afectată coerența comunicațională a guvernului. Reproșul că ministrul Vosganian nu participă la ședințele de guvern poate fi un semnal că acesta a decis să ia partea intereselor directorilor, în loc să susțină măsurile propuse la Cabinetului.
Executivul a anunţat în ședința de guvern de miercuri că a decis, printr-o ordonanţă de urgenţă, să limiteze salariile directorilor din companii de stat la un nivel reprezentând de şase ori salariul mediu brut în ramura respectivă de activitate. Este mai mult decât evident în acest caz că Varujan Vosganian nu s-a implicat în luarea acestei decizii – asta în cazul în care nu este chiar împotriva ei.
Este posibil totodată ca declarațiile recente ale ministrului Vosganian să fie o carte jucată în fața directorilor de companii, pentru ca acesta să susțină mai târziu că a încercat să lupte împotriva tăierilor de venituri. Oricare ar fi situația, faptul că există presiuni atât de mari asupra unui ministru, destul cât să provoace o reacție din partea acestuia și să îl motiveze să intre într-un conflict deschis cu prim-ministrul, este un semn că măsura de plafonare a veniturilor este bună și trebuie susținută, chiar dacă este deranjat cuibul de viespi.