Procurorii propuşi la şefia Parchetului General, audiaţi la CSM

Codruţ Olaru, propus pentru funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă ÎCCJ a spus azi, în timpul audierii, că ar trebui luată în calcul includerea Ministerului Public în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

"Insist foarte mult pe acest lucru, deoarece din această perspectivă Ministrul Public trăieşte un paradox. Suntem, probabil, cel mai mare consumator de legislaţie penală, când vorbim de punerea în practică a unor creaţii legislative, dar paradoxul face să nu putem să ne promovăm propriile legi prin intermediul autorităţii legislative. Cred că Ministerul Public are nevoie de iniţiativă legislativă proprie", a spus Codruţ Olaru.

Olaru menţionează că parchetele militare trebuie să existe ca structură specializată în cadrul DIICOT, iar la nivel teritorial să existe ca instituţii funcţionale în cadrul Ministerului Public, dar consideră că menţinerea în funcţie a procurorilor militari cu actuala componenţă creează inechităţi profesionale.

Codruţ Olaru a adăugat că ar trebui regândit sistemul de evealuare profesională a procurorilor, astfel încât rezultatele să corespundă realităţii funcţionale. În plus, el consideră că trebuie sancţionaţi procurorii care nu corespund în anumite aspecte, oricât de minore ar fi acestea. 

Bogdan Licu, propus pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României, crede că, pentru a preîntâmpina cazurile de corupţie şi lipsă de integritate, şefii parchetelor ar trebui să monitorizeze mai atent procurorii din subordine care, spune el, "au brusc un stil de viaţă luxos".

În opinia lui Licu, punctele tari ale sistemului parchetelor sunt statutul de magistrat al procurorului şi independenţa stabilită prin lege, în timp ce punctele slabe sunt cazurile de lipsă de integritate şi de corupţie.

La întrebarea adresată de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, Licu a detaliat câteva măsuri pentru a diminua cazurile de corupţie şi lipsă de integritate, între care o monitorizare mai atentă a magistraţilor.

'Din nefericire şi magistraţii sunt oameni şi orice pădure are uscături. Acest lucru se observă cel mai uşor de către conducătorii parchetelor, care ar trebui să sesizeze anumite anomalii în activitatea unor colegi, în comportament, în stilul de viaţă, care brusc la unii devine luxos, inexplicabil, anomalii în relaţiile cu colegii, cu justiţiabilii, cu avocaţii. Şefii parchetelor trebuie să observe deviaţiile profesionale, comportamentale ale unor colegi din subordine", a spus Licu.

Bogdan Licu a abordat şi problema legată de dobândirea gradelor profesionale Astfel, Licu a arătat că există procurori care au activat la DIICOT şi DNA doar câteva luni, au dobândit gradul de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi au blocat ascensiunea unor procurori din teritoriu.

Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, consideră că este nevoie săp se creeze un ghid în materie de management în Ministerul Public, întrucât sunt foarte mulţi procurori tineri care promovează într-o funcţie de conducere.

Niţu a remarcat şi o vulnerabilitate a sistemului, respectiv eficiacitatea redusă. "A scăzut numărul inculpaţilor trimişi în judecată. N-a scăzut mult, nu este o cifra alarmantă, dar trebuie evidenţiat. Aş dori să aflu cum reuşeşte un procuror din Franţa să soluţioneze 2.000 de dosare pe an. În Germania, Italia se soluţionează peste 1.000-2.000 de dosare".

Procurorul a adăugat că activitatea CSM-ului este strâns legată de activitatea Poliţiei, astfel că se urmăreşte înfiinţarea unei direcţii a Poliţiei Judiciare ce va avea aceeaşi competenţă teritorială ca Parchetul şi să facă doar acte de cercetare penală.

Premierul Victor Ponta i-a propus, în data de 3 aprilie, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, pe Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe Bogdan Licu pentru postul de prim-adjunct al procurorului general şi pe Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general.

Avizele în cazul celor şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT vor fi transmise de CSM Ministerului Justiţiei în 10 mai. Numirile sunt efectuate de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.