Soarta fostului vicepremier Oprea se decide peste două săptămâni

UPDATE 16.00 Dosarul prin care DNA cere urmărirea penală a lui Gabriel Oprea, care conţine 28 volume, urmează să fie deschis la Comisia juridică din Senat. După acest moment, senatorul Gabriel Oprea poate veni la comisie, pentru a vedea acuzaţiile care i se aduc.

Lunea viitoare urmează ca membrii Comisiei juridice să prezinte în Biroul Permanent al Senatului calendarul votului în cazul Gabriel Oprea. Cel mai probabil, audierea lui Oprea în Comisia juridică va avea loc marţea viitoare, în aceeaşi zi urmând a se vota şi raportul comisiei juridice.

După finalizarea raportului, votul în plenul Senatului urmează să fie dat în plen, cel mai probabil peste două săptămâni, luni.

Hotărârea privind cererea de urmărire penală, al cărei proiect este întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art.67 din Constituţia României, republicată.

În cazul în care Senatul decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Senatului va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat joi procurorului general să trimită Senatului cerere pentru începerea urmăririi penale faţă de fostul vicepremier Gabriel Oprea, acuzat de ucidere din culpă în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină.

Fostul vicepremier Gabriel Oprea va ajunge astfel pentru a treia oară la votul senatorilor pentru aprobarea unei solicitări DNA de urmărire penală, de data aceasta pentru ucidere din culpă, după ce, în februarie, Senatul a aprobat două cereri de urmărire penală pentru abuz în serviciu, în cazul limuzinei DIPI şi în cel al folosirii abuzive a coloanei oficiale.

UPDATE 10.11 Hotărârea privind cererea de urmărire penală, al cărei proiect este întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art.67 din Constituţia României, republicată.

Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea prin care Senatul cere sau nu cere urmărirea penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În cazul în care Senatul decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Senatului va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat joi procurorului general să trimită Senatului cerere pentru începerea urmăririi penale faţă de fostul vicepremier Gabriel Oprea, acuzat de ucidere din culpă în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină.

Fostul vicepremier Gabriel Oprea va ajunge astfel pentru a treia oară la votul senatorilor pentru aprobarea unei solicitări DNA de urmărire penală, de data aceasta pentru ucidere din culpă, după ce, în februarie, Senatul a aprobat două cereri de urmărire penală pentru abuz în serviciu, în cazul limuzinei DIPI şi în cel al folosirii abuzive a coloanei oficiale.

În ultimele două cazuri, fostul ministru de Interne şi vicepremier nu a avut sorţi de izbândă în faţa senatorilor. Pe 3 februarie 2016, Senatul a aprobat urmărirea sa penală în dosarul coloanei oficiale, fiind acuzat că a făcut abuz de prevederile legii în acest caz.

UPDATE 11:15 După prezentarea acesteia în Biroul permanent al Camerei superioare a Parlamentului, care se va reuni luni, cererea Justiţiei va fi înaintată Comisiei juridice în vederea formulării unui punct de vedere ce va fi transmis plenului, cel în măsură să încuviinţeze sau să respingă solicitarea.

Procurorul general Augustin Lazăr a trimis Senatului cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul lui Gabriel Oprea, fost vicepremier şi ministru de Interne, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă în dosarul privind moartea poliţistului Bogdan Gigină.

"În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999, art. 305 alin. 4 Cod procedură penală şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270/10.03.2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Senatului să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de Oprea Gabriel, fost ministru al Afacerilor Interne şi viceprim-ministru pentru Securitate Naţională, actual membru al Senatului, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, în modalitatea normativă prevăzută de art. 192 alin. 1 şi 2 din Codul penal", se arată într-un comunicat al Parchetului General. 

Potrivit DNA, în seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19,00, agentul de poliţie Bogdan Gigină a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul. 

"La momentul producerii accidentului, victima Bogdan Gigină făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Oprea. Acest dispozitiv, asigurat de către Brigada de Poliţie Rutieră din cadrul DGPMB, era format dintr-un motociclist rutier (victima Gigină) şi un echipaj format dintr-un ofiţer şi un agent de poliţie aflaţi într-un autoturism de poliţie rutieră. Acest dispozitiv preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul Gabriel Oprea. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea se deplasa către locuinţa sa situată în cartierul Cotroceni", a precizat DNA. 

Anchetatorii au reţinut că, din probele administrate, rezultă indicii rezonabile că, încălcând dispoziţiile legale care reglementează însoţirea demnitarilor, ministrul de Interne Oprea a dispus, pentru sine, să beneficieze de însoţire cu echipaje de poliţie rutieră cu titlu permanent, ca acestea să fie formate atât dintr-un autoturism de poliţie rutieră (un agent şi un ofiţer de poliţie rutieră), cât şi dintr-o motocicletă a poliţiei rutiere. 

"Au fost desemnaţi lucrători care aveau atribuţii exclusive de însoţire a ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a trei poliţişti pentru fiecare post (două schimburi şi o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziţia ministrului, aşteptând-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinaţiei. Din analiza documentelor care atestă componenţa zilnică a misiunilor de însoţire şi deplasările efectuate, rezultă că ministrul Oprea realiza în medie aproximativ cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale poliţiei rutiere", au constatat procurorii. 

Potrivit DNA, numărul total al acestor misiuni era de aproximativ trei ori mai mare decât cele realizate în aceeaşi perioadă pentru însoţirea preşedintelui României şi de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptăţiţi la însoţire permanentă, conform prevederilor legale. 

"Fiecare deplasare presupunea redirecţionarea şi a unui număr semnificativ de agenţi de poliţie de la posturile unde îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecinţa perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare şi control al traficului. De exemplu, în seara de 20 octombrie 2015, când s-a produs accidentul, dispozitivul a fost format din 27 de poliţişti aflaţi în intersecţiile de pe traseu. În acele situaţii, intersecţiile în care acţionau agenţii de poliţie nu erau alese în funcţie de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăreau optimizarea circulaţiei, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului", au afirmat procurorii DNA. 

DNA a arătat că un număr important de intersecţii cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenţii de poliţie care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale. 

"Aşadar, profitând de autoritatea pe care funcţia de ministru de Interne i-o conferea asupra funcţionarilor publici din cadrul acestui minister, Oprea a determinat atât însoţirea sa permanentă cu echipaje ale poliţiei rutiere, cât şi modalitatea de formare a acestor echipaje, respectiv folosirea unei motociclete a poliţiei rutiere pentru a facilita deplasarea cu viteză a coloanei oficiale astfel formate. Existenţa unei motociclete de poliţie care deschidea coloana oficială a ministrului de Interne permitea deplasarea cu viteză mare a coloanei, motociclistul fiind în măsură a circula mai repede şi a dirija circulaţia în intersecţiile pe unde avea să treacă coloana ministrului, astfel încât să permită trecerea acesteia în condiţii optime de trafic rutier", au susţinut procurorii. 

DNA subliniază că trebuie avut în vedere faptul că prezenţa unui motociclist ca deschizător al coloanei oficiale reprezintă un element care implică un risc suplimentar, mai cu seamă în cazul deplasărilor în regim de viteză sporită.