Profesorilor le e dor de perioada “neagră” a lui Funeriu?

Sindicaliştii din Educaţie sunt foc şi pară pe guvernanţi. Motivul - Palatul Victoria refuză alocarea a şase procente din PIB pentru Educaţie în 2014. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ anunţă pentru 6 noiembrie un marş important în capitală la care sunt aşteptaţi zece mii de cadre didactice şi studenţi. Revendicările FSLI vizează şi modificarea Legii Educaţiei Naţionale, în ceea ce priveşte statutul pesonalului didactic; adoptarea unei legi de salarizare prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50%, astfel încât raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie de 2:1.

O primă observaţie: mitingul dar şi pichetările anunţate pentru săptămâna viitoare, pe 28, 29 şi 30 octombrie, coincid, nu întâmplător, cu discuţiile legate de rectificarea bugetară. FSLI încearcă să pună o presiune suplimentară pe umerii autorităţilor. Că să nu rămână mai prejos, colegii de la Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret” ameninţă la rândul lor cu ample proteste la nivel naţional, care pot culmina cu blocarea anului şcolar. În acest caz, cel puţin bizară este interpretarea pe care liderii sindicali au dat-o declaraţiei premierului legată de creşterile salariale. Victor Ponta a subliniat destul de clar că va exista o creştere salarială de trei-patru procente, însă atenţia Executivului se va orienta cu precădere asupra salariilor mici - “Ideea este să ne uităm în special spre salariile mici şi pentru anumite categorii, pentru că avem nişte restante la rezidenţi, la profesorii debutanţi, deci cei care au într-adevăr salarii inacceptabil de mici.”

Problema lefurilor profesorilor debutanţi este o prioritate pentru Ministerul Educaţiei. Remus Pricopie a declarat la începutul acestei luni că salariile din învăţământ nu vor scădea, ba dimpotrivă. Autorităţile au dezvăluit că au făcut mai multe simulări în privinţa majorărilor băneşti, iar o prima concluzie ar fi că acestea se vor efectua gradual pentru a evita discrepanţele din sistem.

Toată nemulţumirea profesorilor gravitează în jurul banilor, călcâiul lui Ahile în învăţământul românesc, o chestiune eternă în România. Până aici nimic de reproşat, toată lumea, inclusiv premierul cunosc boala şi caută soluţii. În situaţia actuală acuzele aruncate Guvernului USL, cel care a reîntregit salariile tăiate de Emil Boc, sunt neserioase. Un singur exemplu. Marius Nistor ridică o falsă problemă când susţine că promisiunile făcute de actuala putere au creat o stare de aşteptare în educaţie. Palatul Victoria şi-a respectat angajamentele din campanie legate de reîntregirea salariilor şi a sporurilor, în plus, actuala conducerea a ministerului are o conduită diametral opusă în comparaţie cu mandatul lui Daniel Funeriu.

Nu vreau să cred că toţi profesorii sunt afectaţi de sindromul Stockolm şi i-a cuprins nostalgia după perioada “neagră” a lui Funeriu, mai degrabă mi-e frică să nu fie aruncaţi la pachet într-un joc care are alte mize, să nu uităm că suntem într-o perioadă preelectorală. În privinţa fondurilor financiare din Învăţământ, până în prezent, poziţia Executivului a fost una de transparenţă. Nota bene, pentru că profesorii sunt o categorie socială specială - vor aprecia infinit mai mult adevărul, chiar dacă acesta este dureros uneori.