Programul economic al PNL – o glumă de campanie
Aflat în plină campanie pentru alegerile europarlamentare, Crin Antonescu încearcă să întărească pe ultima sută de metrii profilul de partid de opoziție al PNL, doar-doar formațiunea sa va reuși în final să atingă pragul electoral propus. Astfel, vineri, Delegația Permanentă a PNL a adoptat noul program economic al formațiunii liberale, numărându-se renunțarea la încheierea unui nou acord cu FMI, sau scăderea TVA și a altor impozite și taxe la 16%.
Mizând pe dorința oamenilor de a plăti taxe cât mai mici, liberalii propun plafonarea impozitării muncii la 16% plătit de angajat și 16% plătit de angajator, respectiv reducerea TVA de la 24% la 16%. În același timp, PNL mai susține aplicarea unui nivel de impozitare de 16% pentru impozitul pe profit, pe venit și pe dividende.
Deși, la o primă vedere măsurile propuse de PNL, de plafonare a impozitelor la 16% par promițătoare, liberalii nu explică concret și de unde vor lua resursele necesare implementării acestor măsuri. Pe hârtie totul arată bine, însă PNL nu oferă o alternativă serioasă, ci doar reia unele obiective din programul USL, aflate în curs de implementare prin eforturile cabinetului sprijinit de Alianța PSD-UNPR-PC, le supralicitează și le servește electoratului, uitând complet de necesitatea păstrării disciplinei bugetare.
O altă propunere a PNL lipsită de realism o constituie renunțarea la încheierea unui nou acord cu FMI. De principiu, ideea nu este rea, dar în acest moment, ar trebui un glob de cristal pentru a spune dacă la finalizarea actualului acord stand-by, România va mai avea sau nu nevoie de o înțelegere cu instituția financiară internațională.
Și aceasta nu pentru că lucrurile nu ar merge suficient de bine din punct de vedere economic în plan intern, ci fiindcă ne găsim într-un context regional volatil, iar economia europeană nu este încă perfect stabilizată. Or, luând în calcul aceste riscuri externe, nimeni nu poate spune cu certitudine azi că România va mai avea sau nu nevoie în viitor de plasa de siguranță oferită de un acord stand-by.
Dincolo însă de toate aceste deficiențe evidente ale programului economic al PNL, problema majoră a liberalilor este faptul că doresc să ofere o alternativă la ceva ce merge bine. Toate datele economice și analizele instituțiilor financiare internaționale sau agențiilor de rating demonstrează un singur lucru: măsurile luate de către actualul cabinet pentru sprijinirea unei dezvoltări economice solide sunt eficiente.
Ca urmare, România nu are pur și simplu nevoie de un program – alternativă, cu atât mai mult cu cât acesta este o colecție de propuneri tratate cu atâta superficialitate și iresponsabilitate. Astfel, programul economic al PNL devine un simplu act de prezență, care, departe de a consolida alternativa liberalilor, pune mai degrabă formațiunea liberală într-o poziție jenantă, demonstrând că oamenii lui Antonescu nu au învățat nimic din experiența guvernării.
Ştirile orei
"Averea românilor a căzut cu 18% în 2013 faţă de anul trecut, potrivit raportului Credit Suisse Research Institute asupra bogăţiei la nivel mondial, Global Wealth Report 2013.
Potrivit raportului Global Wealth Report 2013, fiecare român este mai sărac cu 2.476 dolari într-un singur an, averea românilor coborând de la 13.667 dolari pe locuitor în 2012 la 11.191 dolari în 2013.
Dacă ne uităm la indicatorul averii pentru populaţia adultă, averea românilor apare, din nou, în descreștere: de la 17.164 dolari în 2012, la 14.044 dolari în 2013. Ceea ce reprezintă, din nou, o scădere de 18%.
Românii, mai săraci cu 2.500 dolari de căciulă într-un singur an!
Puterea de cumpărare a românilor s-a redus în cursul anului 2013, cu toate că Guvernul a majorat în trei trepte salariul minim, de la 700 de lei în urmă cu mai bine de un an, la 850 lei în ianuarie 2014. Dovada este prezentată chiar de datele Institutului Naţional de Satistică.
Astfel, consumul s-a redus în primele 11 luni din 2013, vânzările de alimente, băuturi, tutun şi carburanţi scăzând în această perioadă, potrivit datelor INS.
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia celui auto, a scăzut în primele 11 luni ale anului trecut cu 0,1% faţă de perioada similară din 2012, atât în serie brută, cât şi ajustată, ca urmare a reducerii vânzărilor de alimente, bău