Programul Rabla ar trebui stopat

Programul Rabla a fost demarat în 2005. De atunci și până la ediția de anul acesta, prin acest program au fost casate 459.775 de autoturisme uzate şi au fost achiziţionate 225.869 de autoturisme noi.

Conceput ca un demers care să ajute la înnoirea parcului auto și să sprijine în primul rând producătorii locali de autoturisme, programul Rabla dă semne evidente de oboseală. Astfel, în timp ce în 2010 și 2011 programul Rabla a permis casarea a 305.964 autoturisme uzate și achiziționarea a 101.766 autoturisme noi, dintre care 40.269 de origine autohtonă, în 2012, numărul rablelor care au intrat în program s-a redus simțitor, ajungând la doar 45.000.

Reducerea interesului pentru programul Rabla are loc desigur pe fondul contractării generale a vânzărilor auto. La aceasta se adaugă însă și faptul că, prin modul în care a fost conceput încă de la început, programul Rabla presupune un circuit birocratic relativ complicat.

Or, un asemenea circuit creează automat și posibilitatea apariției de nereguli, ceea ce s-a și întâmplat la fiecare ediție a programului. Specula cu tichetele valorice, cozile nefârșite din fața REMAT-urilor, nemulțumirea cetățenilor care nu au mai apucat să se înscrie în program sau acuzațiile de fraudare au rămas, din păcate, constante ale programului Rabla, în ciuda măsurilor luate de autorități.

Ca urmare a disfuncționalităților înregistrate în derularea sa, programul Rabla a introdus o serie de distorsiuni pe o piață și așa fragilizată de criză. Mai mult, cu toate că în acest an, spre exemplu, cele 25% din cele 17.000 de tichete valorice alocate pentru 2013 s-au epuizat în mai puțin de două ore de la momentul în care a început etapa de pe 10 iunie, iar valabilitatea acestora este de doar 45 de zile, dealerii auto nu au constatat o majorare semnificativă a numărului celor care le-au trecut pragul showroom-urilor în căutarea unor mașini noi. În aceste condiții, mulți dintre producătorii și dealerii auto sunt de părere că programul ar trebui să fie abandonat în perioada care urmează.

Desigur, obiectivul înnoirii parcului de autovehicule rămâne de actualitate. Dar programul Rabla, prin tot ceea ce înseamnă el, pare că nu mai are eficiența necesară îndeplinirii scopului pentru care a fost creat.

Ca urmare, abandonarea acestui program devine o chestiune de necesitate. În condițiile în care el produce nemulțumiri atât cetățenilor, cât și dealerilor și producătorilor de autovehicule, iar impactul asupra pieței este mai degrabă negativ, cheltuiala bugetară pe care o presupune nu mai are justificare. Iar sumele care ar putea fi economisite prin desființarea acestui program vor putea fi direcționate către implementarea unor politici guvernamentale cu adevărat eficiente pentru înnoirea parcului auto.