Proiect: Colectarea separată pentru plastic, metal, hârtie şi sticlă, obligatorie din 2016

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) pentru modificarea Legii nr. 211/ 2011 privind regimul deşeurilor a fost lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Mediului, notează Mediafax.

Prin Legea nr. 211/2011, s-a transpus Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile, iar prin proiectul de act normativ se are în vedere asigurarea cadrului necesar transpunerii în totalitate a directivei, conform cerinţelor Comisiei Europene, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Legea 211/2011 prevede, la articolul 17, că "autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca începând cu anul 2012 să asigure colectarea separată pentru cel puţin următoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă".

În schimb, potrivit proiectului, articolul 17 se modifică astfel: "(1) Nu mai târziu de anul 2015, (...), autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia asigurării colectării separate pentru cel puţin următoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă".

Astfel, la 1 ianuarie 2016, autorităţuile locale trebuie să fi pus la punct condiţiile pentru colectarea separată a celor patru tipuri de deşeuri, din categoria deşeurilor menajere, pe care le gestionează.

Pe de altă parte, conform Raportelor anuale privind starea mediului în România, întocmite de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), din canitatea totală de deşeuri menajere colectată, s-a separat şi reciclat 1 la sută în 2009, 5 la sută în 2010 şi respectiv 12 la sută în 2011.

Potrivit unei alte noi prevederi din proiectul de act normativ, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi a municipiului Bucureşti sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate în condiţiile legile de unităţile administrativ teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte ori furnizarea în comun a unor servicii publice, n.r.), în calitate de deţinători legali a deşeurilor municipale încredinţate, organizează în condiţiile legii vânzarea materialelor cu valoare de piaţă rezultate din colectarea separată/sortarea deşeurilor, iar fondurile obţinute se folosesc exclusiv pentru finanţarea gestionării deşeurilor municipale.

În prezent, materialele rezultate din colectarea selectivă sunt valorificate de operatorii de salubritate şi colectorii autorizaţi, au precizat pentru agenţia de presă specialişti din Ministerul Mediului.

Doar 6,3 la sută din totalul deşeurilor reciclabile generate în mediul urban sunt colectate selectiv, în condiţiile în care aproximativ 40 la sută din deşeurile românilor reprezintă materie primă pentru economia ţării, potrivit unui studiu realizat de Eco-Rom Ambalaje, dat publicităţii în octombrie anul trecut.

Rezultatele studiului arată că, în mediul urban, populaţia separă, în containerele speciale pentru plastic/metal, hârtie şi sticlă, 6,3 la sută (8,4 kilograme) din totalul deşeurilor reciclabile generate (134,6 kilograme de deşeuri reciclabile generate anual de o persoană). Restul de aproximativ 94 la sută se regăsesc în masa de deşeuri colectate în amestec şi trimise spre staţiile de sortare şi depozitele de deşeuri.

În prezent, un român din mediul urban generează, în medie, aproximativ 346 de kilogramede deşeuri menajere/an, în timp ce persoanele din mediul rural produc, în medie, de până la 3,5 ori mai puţin (aproximativ 95 de kilograme de deşeuri menajere/an).

Potrivit răspunsurilor înregistrate într-un alt studiu Eco-Rom Ambalaje, prezentat în noiembrie, 64 la sută dintre români au acces la sistemul de colectare selectivă. Aproximativ 60 la sută dintre aceştia au declarat că separă deşeurile în gospodărie, însă numai 12 la sută le depun în containerele speciale.

Eco-Rom Ambalaje, în parteneriat cu autorităţile locale şi operatorii de salubritate desemnaţi, dezvoltă serviciile de colectare separată a deşeurilor de ambalaje în 450 de localităţi, pentru aproximativ 45 la sută din populaţia României.