PROIECT: Extrădarea din România în caz de răpire internaţională a copilului de către părintele cetăţean român, refuzată

Propunerea legislativă a fost depusă la Senat și modifică Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Potrivit proiectului, "extrădarea este refuzată dacă se referă la fapte pentru care legea penală română nu prevede pedepse mai mari de 3 ani închisoare sau amendă, dacă se referă la fapte pentru care legea penală a statului solicitant prevede pedepse privative de libertate al căror maxim special depășește cu peste jumătate maximul special prevăzut de legea penală română, dacă se solicită în caz de răpire internațională a minorului, iar cetățeanul român este părintele minorului care, potrivit legii române, are cetățenie română, precum și dacă în statul solicitant nu este abrogată pedeapsa cu moartea".

Proiectul mai prevede că, "atunci când extrădarea se solicită în vederea efectuării urmăririi penale sau a judecății, o condiție suplimentară este ca în convenția internațională să se dispună că, în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoana extrădată va fi transferată în România, în vederea executării pedepsei, dacă nu are și cetățenia statului solicitant".

Inițiatorul explică că legislația în vigoare are "o anumită slăbiciune" în materia cooperării judiciare internaționale, în special în cazul procedurii de extrădare din România a unor cetățeni români.

"O serie de evenimente de dată recentă au reliefat o anumită slăbiciune a legislației românești în materia cooperării judiciare internaționale în materie penală, în special în cazul procedurii de extrădare din România a unor cetățeni români. Astfel, opinia publică românească a luat cunoștință, prin intermediul presei, de cazuri în care cetățeni români au fost supuși cu relativă ușurință procedurilor judiciare, manifestându-se și o oarecare severitate, fără ca reciprocitatea să funcționeze la aceiași parametri", a menționat Șerban Nicolae, argumentând proiectul.

El a explicat că, în principiu, răpirea copilului de către unul dintre părinți constituie un aspect civil, care privește raporturile de familie, respectarea interesului superior al minorului și exercitării legitime a drepturilor părintești.

"Astfel, de multe ori, fapta nu are caracterul unei infracțiuni, iar legislația penală sancționează cu închisoare de la o lună la trei ani sau cu amendă 'reținerea de către un părinte a copilului său minor fără consimțământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredințat minorul potrivit legii'. În aceste condiții, mai înainte ca instanța civilă să statueze definitiv care sunt raporturile juridice în relațiile dintre minor și părinții săi, s-ar ajunge la măsuri drastice penale, fără a mai ține seama de interesul superior la copilului", a mai arătat inițiatorul.

Proiectul se află în consultare publică la Senat care este prima Cameră legislativă sesizată.