Proiectele finanţate prin PES, 500.000 de hectare în România şi Bulgaria

Astfel, prima schemă pentru plata serviciilor de mediu, intitulată "Promovarea Plăţilor pentru Servicii de Mediu şi a schemelor de finanţare sustenabilă pentru Bazinul Dunării", şi-a demonstrat funcţionalitatea plăţilor pentru serviciile de mediu în bazinul Dunării, cu aplicabilitate şi în alte bazine hidrografice internaţionale.

Proiectul integrează această nouă abordare în Planul de Gestionare a Bazinului Dunării (Danube River Basin Management Plan) şi facilitează schimbul de experienţe cu alte ţări din bazinul Dunării, în special cu Serbia şi Ucraina, dar şi din alte bazine mari şi cu comunitatea internaţională.

Proiectul, prezentat în cadrul seminarului, este implementat atât în România, în zona Maramureş şi în cadrul fermei piscicole de la Ciocăneşti, dar şi în Bulgaria, în Parcurile Naturale Persina şi Rusenski Lom. 

Conform datelor, în Maramureş, serviciile pe care se concentrează sunt cele culturale şi de recreere (posibilităţile de petrecere a timpului într-o zonă cu patrimoniu natural şi cultural special şi valoros) şi cele de reglare (sechestrarea şi stocarea carbonului), care sunt asigurate de cele şapte arii protejate din zonă şi de terenurile mozaicate de înaltă valoare naturală. 

"Problema identificată este lipsa resurselor financiare a administratorilor ariilor protejate pentru măsurile de protejare şi conservare a acestor arii, iar soluţia este atragerea de fonduri din turism pentru finanţarea acestor măsuri. Pornind de la această soluţie, WWF a dezvoltat o viziune mai cuprinzătoare, integrată, de termen mediu-lung pentru dezvoltarea durabilă a zonei. La ferma piscicolă Ciocăneşti, parte dintr-un sit Natura 2000, proiectul se concentrează pe serviciile de furnizare (producţia de peşte) şi cele de reglare, prin facilitarea implementării unor practici durabile de acvacultură. Aceste practici vor avea un impact pozitiv asupra calităţii apei şi ecosistemului, în general, important pentru cele 31 de specii de păsări prezente aici şi protejate la nivel european", consideră WWF România.

Pe de altă parte, în Bulgaria, echipa de proiect dezvoltă o perspectivă ecoturistică similară celei din Maramureş, în cazul Parcului Natural Rusenski Lom. În ceea ce priveşte Parcul Natural Persina, se mizează pe capacitatea zonei umede de a asigura materia primă (biomasa) pentru producţia de combustibili naturali, precum peleţii, fondurile strânse din vânzarea acestei biomase fiind utilizate pentru gestionarea responsabilă şi refacerea zonei. 

În luna mai a anului trecut, a avut loc la Nikopol, Bulgaria, cea de-a treia întâlnire a Comitetului director al proiectului "Promovarea plăţilor pentru serviciile de mediu şi a schemelor de finanţare în Bazinul Dunării".

Proiectul PES (Payment for Environmental Services - Plăţi pentru serviciile de mediu) este implementat în România şi Bulgaria de către WWF Programul Dunăre-Carpaţi cu ajutorul financiar al Fondului GEF prin UNEP şi al Comisiei Europene. Valoarea totală a proiectului este de 2.314.049 dolari, iar parteneri sunt Agenţia Naţională de Protecţia Mediului (ANPM) şi Administraţia Naţională 'Apele Române' (ANAR).

La ora actuală, există trei zone-pilot selectate în România pentru implementarea schemelor PES: una în Maramureş şi două pe Dunărea Inferioară, în judeţul Călăraşi. De asemenea, în Bulgaria conceptul este aplicat în două zone, respectiv la Rusenski Lom, în apropiere de parcul natural Rusenski Lom, de lângă oraşul Ruse, dar şi în Parcul Natural Persina, regiune Ramsar şi sit Natura 2000. Ambele posibile zone de proiect se află în perimetrul Coridorului Verde al Dunării Inferioare. 

Conceptul PES a apărut, la nivel internaţional, la începutul anilor '90, ca un instrument pentru asigurarea menţinerii calităţii acestor servicii şi a ecosistemelor naturale pe care se bazează. Plăţile funcţionează pe sistemul mecanismelor financiare de piaţă, al contractelor comerciale sau al subvenţiilor publice.

Altfel spus, plăţile pentru beneficiile oferite de păduri, de solurile fertile şi de alte ecosisteme naturale reprezintă o modalitate de recunoaştere a valorii acestora şi garanţia că aceste beneficii vor continua să existe şi pentru generaţiile următoare. Aceste plăţi îi recompensează pe cei ale căror terenuri oferă aceste servicii prin subvenţii şi plăţi de piaţă sau private de la cei care beneficiază de servicii. Plăţile vor încuraja proprietarii de terenuri să le administreze în aşa fel încăt să evite daunele şi costurile adiţionale pentru alţi utilizatori ai resurselor, prin crearea sau menţinerea funcţiilor naturale ale ecosistemelor.

România deţine, la ora actuală, conducerea Comitetului director al proiectului "Promovarea plăţilor pentru serviciile de mediu şi a schemelor de finanţare în Bazinul Dunării", prin intermediul lui Cristian Rusu, expert analist la ANAR.