Proiectul de la Roşia Montană începe să convingă

Statul român, spre deosebire de alte ţări ale Europei a beneficiat de existenţa unei varietăți de resurse pe teritoriul său. Domeniul mineritului are o istorie foarte lungă în România, însă în ultimii ani statul nu a mai putut să finanţeze exploatările miniere şi platformele industriale, fapt ce a dus la o nevoie de investiţii. Banii pentru continuare şi dezvoltarea sectorului industrial şi a domeniului mineritului au trebuit să vină de la marii jucători de pe piaţa internaţională care, investind în România au creat în acelaşi timp locuri de muncă şi au contribuit substanţial la bugetul de stat.

Acelaşi principiu stă şi la baza proiectului de la Roşia Montană, care vizează în primul rând locuitorii regiunii, pentru care vor fi create noi locuri de muncă, beneficiind totodată și de un nivel de trai mai bun, iar în acelaşi timp compania care va exploata va contribui şi la bugetul statului. Beneficiile pe care cei care au încurajat începerea exploatării miniere le-au prezentat de-a lungul timpului au fost preluate şi de către politicieni, dar şi de presa românească.

Reprezentanți mass-media observă că la nivel european liderii politici încep să înţeleagă faptul că relansarea industriei, implicit a celei miniere reprezintă o soluţie la problemele economice cu care s-au confruntat statele. Pentru România este o chestiune de timp, trebuind doar să se decidă când va pune în aplicare proiectele ce ţin de exploatare minieră, care în restul Europei aduc noi locuri de muncă şi sume importante de bani la bugetul naţional.

În ciuda criticilor venite din partea ONG-urilor de mediu cu privire la proiectul Roşia Montană, acesta se încadrează într-un trend care are loc atât la nivel european, cât şi la nivel mondial. Argumentele reprezentanţilor ONG-urilor conform cărora Uniunea Europeană nu este de acord cu proiectele miniere precum Roşia Montană, sunt combătute tocmai de atitudinea statelor din Uniune faţă de politicile de minerit. Din ce în ce mai multe investiţii au loc în acest moment în şantiere miniere, acestea reprezentând soluţii care aduc un profit important statului.

Suedia, stat renumit pentru legislaţia care vizează protecţia mediului, a redus taxele pe veniturile corporaţiilor de la 26% la 22,5%, principalul obiectiv fiind atragerea de noi investitori care să vină în zona industriei grele. Prin astfel de măsuri au fost deschise noi exploatări care au ajuns la sume de ordinul miliardelor de euro. În România la acest moment este nevoie de investiţii în modernizarea actualelor cariere care, odată aduse la standardele internaţionale, îşi vor putea atinge potenţialul.

Pentru România, un lucru îmbucurător este că liderii politici au înţeles că trebuie pus mai presus de orice conflicte politice interne interesul naţional, care include îmbunătățirea nivelului economic al statului, dar în acelaşi timp şi nivelul de trai al cetăţenilor. Actuala guvernare consideră binevenit proiectul de la Roşia Montană pentru România, în condiţiile respectării condiţiilor pentru protecţia mediului. Rentabilitatea proiectului, un lucru pe care liberalii spun că îl vor de la Roşia Montană, este dată de renegocierea de către guvern a redevenței, a participaţiei statului, a garanţiei de mediu şi de conservarea patrimoniului din Roşia Montană. Spre deosebire de ce conținea proiectul cu privire la exploatația de la Roşia Montană în urmă cu un an, acum, după cum observă tot mai multă lume, putem spune că avem de a face cu un nou proiect, de pe urma căruia beneficiile statului se ridică la 78%.

Începerea exploatării miniere de la Roşia Montană reprezintă o mâna de ajutor dată bugetului de stat, dar şi guvernului. Mereu există discuţii despre cum vor fi finanţate proiecte din educaţie, sănătate, infrastructură. Guvernele din România au căutat în mod constant resurse pentru a găsi finanţările pentru acestea. Din banii reveniţi statului în urma deschiderii șantierului de la Roşia Montană, o bună parte din sumele necesare desfăşurării unor proiecte importante pentru dezvoltarea societăţii româneşti vor fi disponibili. Canadienii de la Roşia Montană ar reprezenta pe viitor unul din principalii finanţatori ai statului român.

Beneficiile care privesc statul român în urma începerii exploatării de la Roşia Montană vizează atât cetăţenii, cât şi companiile româneşti. Faptul că în documentele negociate de România şi canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation apare obligativitatea acestora din urmă de a angaja doar românii nu a fost promovată în spaţiul public românesc. De asemenea, nici obligativitatea de a lucra în principal cu firmele româneşti. ONG-urile de mediu au încercat să combată aceste argumente cu pericolul pe care îl reprezintă exploatarea pentru mediu. Dar şi în acest caz aceştia se lovesc de acordul pe care guvernul l-a renegociat cu RMGC, prin care s-au obţinut garanţii de mediu din partea canadienilor. În privinţa iazului de decantare, care îi sperie pe cei din ONG-uri, s-au obţinut de către partea română asigurări că vor fi sporite măsurile de siguranţă, care vor viza prevenirea deversărilor accidentale, dar şi monitorizarea apei evacuate din zonă, chiar şi după ce mină va fi închisă.

Aceste noi condiţii negociate de actualul Executiv ne fac să înţelegem de ce USL s-a împotrivit proiectului predecesorilor de la PDL. Se putea obţine mai mult şi într-adevăr s-a obţinut mult mai mult decât era prevăzut inițial, numai că era nevoie şi de voinţă din partea guvernanţilor. Roşia Montană este un obiectiv de interes naţional care ar putea reprezenta pentru România soluţia prin care să îşi îmbunătăţească situaţia economică și să crească nivelul de trai al cetățenilor săi.