Proiectul laserului de la Măgurele ia amploare
126 persoane vor fi angajate în domeniile cercetare și dezvoltare până în 2016 la proiectul laserului de la Măgurele - Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), iar până 2018 numărul de angajaţi va creşte prin mai multe sesiuni de concurs până la 250.
Posturile scoase la concurs pe pagina web a proiectului ELI-NP sunt destinate persoanelor cu înaltă pregătire și competențe specifice demonstrate. Astfel, dintre cele 126 de persoane angajate până în anul 2016, 20 vor fi cercetători seniori, 70 cercetători juniori, 20 ingineri şi 16 tehnicieni. "În prezent se primesc în mod continuu aplicaţii pentru posturile de la ELI-NP. Beneficiile viitorilor angajaţi vor fi salariile motivante, 'la nivel european', în funcţie de calificare şi experienţă, contribuţii asigurări sociale şi asigurări de sănătate", precizează ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu.
Iar dacă niște sute de locuri muncă într-o localitate ilfoveană nu pare o realizare deosebită pe planul economiei locale, trebuie subliniată importanța faptului că sunt posturi pentru oameni cu calificare deosebită și care sunt disponibile specialiștilor internaționali, accentul căzând realizările acestora în domeniul lor de specialitate, și nu pe țara de proveniență.
Proiectul laserului de la Măgurele, care urmează să producă 10 milioane de miliarde de Watti – sau de 10 ori mai mult decât cele mai puternice lasere din lume din Marea Britanie și Statele Unite, este unul care ne poziționează în rândul primelor țări din lume în domeniul cercetării în cele mai avansate tehnologii, iar angajamentul României pentru acest parcurs evidențiază o gândire strategică pe termen lung în sensul dezvoltării celei mai de preț resurse ale unui stat – resursa umană. Prin proiect România face un ‘salt calitativ‘ în cercetarea științifică și acest fapt începe să prindă treptat contururi palpabile pentru toți.
Domeniile în care va avea un impact cercetarea desfăşurată la Măgurele sunt numeroase, printre acestea regăsindu-se fizica şi ingineria laserelor de mare putere, a acceleratorilor de electroni şi producerea de fotoni monocromatici prin retro-împrăştiere Compton, cercetarea fundamentală, securitatea şi prevenirea terorismului, ecologia şi protecţia, ştiinţa şi ingineria materialelor, medicina nucleară şi ştiinţele vieţii, radiofarmaceuticele şi industria de înaltă tehnologie.
Laboratoarele de la centrul de cercetare vor permite producerea unor experimente care nu sunt posibile nicăieri în prezent: "Pentru prima dată în istoria ştiinţei, cercetătorii vor avea la dispoziţie intensităţi ale luminii laser care produc radiaţii ionizante intense şi valori ale câmpurilor electrice care pot afecta structura nucleului atomic. Astfel, fenomene naturale pentru care cercetătorii au dezvoltat doar modele teoretice devin accesibile experimentelor,” explica ministrul Cercetării Mihnea Costoiu.
În afară contribuţiilor directe aduse de aplicarea în economie a invenţiilor şi inovaţiilor făcute posibile de ELI-NP, efectul pozitiv al infrastructurii de cercetare la nivel local se va manifesta, spun responsabilii proiectului, şi prin intermediul unui surplus de cerere pe piaţa de IT şi tehnologii înalte, piese industriale, optică, birotică, alimentaţie, capacităţi de cazare.