Propunere: Primarul condamnat după câştigarea mandatului va suporta împreună cu partidul costurile alegerilor anticipate

Iniţiativa legislativă  de completare a Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, a fost depusă, miercuri, la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Proiectul este semnat de deputaţii independenţi Viorel-Ionel Blăjuţ, Mihai Deaconu, Daniel Fenechiu  şi Răzvan-Ionuţ Tănase.

Proiectul prevede că propunerile de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, declaraţiile de avere şi de interese, declaraţiile privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, dar şi de o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la existenţa sau inexistenţa unei umăriri penale împotriva candidatului, situaţii de incompatibilitate ori de conflict de interese, constatate de ANI.

În situaţia în care candidatul la funcţia de primar este într-una din aceste situaţii, acesta va declara, pe proprie răspundere, infracţiunile pentru care este cercetat şi stadiul urmăririi penale, precum şi angajamentul ca, în ipoteza în care finalizarea procedurii judiciare ar genera vacantarea funcţiei de primar obţinută în urma alegerilor, să suporte singur, dacă a candidat independent sau în solidar cu partidul sau cu alianţa politică care îl propune, toate costurile generate de organizarea de noi alegeri anticipate.

Şi partidul sau alianţa politică al cărui candidat depune declaraţia pe proprie răspundere că este urmărit penal sau în stare de incompatibilitate are obligaţia, sub sancţiunea respingerii candidaturii, să prezinte o declaraţie semnată de preşedintele formţiunii, prin care confirmă că are cunoştinţă de situaţia juridică a candidatului, iar în cazul unei condamnări şi a vacantării funcţiei de primar, după alegeri, vor plăti toate cheltuielile legate de organizarea anticipatelor, împreună cu candidatul condamnat.

Achitarea costurilor generate de organizarea de noi alegeri anticipate se va face în temeiul unui ordin dat de prefect, iar acest ordin constituie titlu executoriu.

Iniţiatorii explică în expunerea de motive că alegerile locale din 5 iunie au reliefat o situaţie în care mulţi dintre candidaţii la funcţiile de primar se aflau în diferite faze ale urmăririi penale şi au câştigat mandatul.

„S-a ajuns la situaţii inedite, care nu fac bine democraţiei româneşti, cu primari aleşi, aflaţi în arest preventiv sau  condamnaţi, la câteva zile de la rezultatul alegerilor, la închisoare cu executare”, se menţionează în document.

Parlamentarii mai spun că nu este firesc ca tot populaţia să suporte cheltuielile cu organizarea alegerilor anticipate şi spun că responsabilizarea candidaţilor, dar şi a partidelor şi a alianţelor care îi susţin, este o prioritate a evoluţiei democraţiei.