Propunerea de revocare a lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general al României, la CSM

În replică, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat  că raportul de evaluare a activităţii sale manageriale prezentat de ministrul Tudorel Toader, în baza căruia acesta cere revocarea sa din funcţie, reprezintă răspunsul pe care Executivul înţelege să îl dea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, adăugând că argumentele ministrului Justiţiei sunt "exagerări vizibile şi interesate". Potrivit legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportul de evaluare şu cererea de revocare a lui Augustin Lazăr va ajunge la secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, urmînd ca aceştia să stabilească calendarul privind avizul legat de propunerea de revocare a procurorului general.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului general al României, Augustin Lazăr.

El a prezentat raportul privind activitatea managerială a procurorului-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"În temeiul prevederilor articolului 54, alineatul 4, coroborat cu articolul 51, alineatul 2, litera b din Legea 303/2004, cu modificările, completările ulterioare privind statutul judecătorilor şi procurorilor declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr", a anunţat Toader, la Ministerul Justiţiei.

El a adăugat că raportul de evaluare, însoţit de propunerea de revocare a procurorului general, va fi transmis miercuri seara către Secţia pentru procurori a CSM în vederea studierii, analizării şi elaborării avizului consultativ, precum şi preşedintelui României pentru a decide potrivit competenţelor legale ce îi revin.

Ministrul Justiţiei a afirmat că faptele enumerate în raport sunt "de netolerat" într-un stat de drept, iar activitatea managerială a lui Lazăr contravine obligaţiilor constituţionale şi legale.

Conform art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

În schimb, revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute se face de către Președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori a CSM avizează propunerea ministrului Justiției de revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, a adjuncților acestora, a procurorilor șefi secție din aceste parchete, precum și a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a adjunctului acestuia. Avizul are un caracter consultativ.

Articolul 51 din Statutul magistraților prevede că revocarea din funcția de procuror-general se dispune în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale, în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.

Augustin Lazăr a fost numit în funcţia de procuror general prin decret semnat de către preşedintele Klaus Iohannis în 28 aprilie 2016, la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Raluca Prună.