Protestatarii împotriva gazelor de șist încasează încă o lovitură

Cu toate acestea, în România s-a creat un curent radical care respinge gazele de şist pe motiv că afectează mediul, chiar dacă se aduc dovezi ştiinţifice care dovedesc contrariul. Însă autorităţile române, prin vocea premierului Ponta şi a ministrului Plumb, dau asigurări că vor fi impuse cele mai stricte standarde de mediu, peste cerinţele Uniunii Europene, pentru viitoarele exploatări. Aşa că protestatarii încasează încă o lovitură, delegitimând şi mai mult acţiunea acestora.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, a scris pe blog un lucru foarte deştept şi anume că marile invenţii, care au revoluţionat societăţile(tipografia, televizorul, vaccinul şi altele), au fost privite iniţial de oameni ca „invenţii diavoliceşti”. Iar trecerea de la frică, la exploatarea fricii s-a făcut extrem de uşor în trecut. Sociologul susţine că acest lucru se întâmplă şi acum cu resursele subsolului. „Aceeași combinație de oameni naivi, speriați de tehnologie, îndărătnici la modernitate, săraci și ușor de manipulat cu mijloace grosiere, dar eficiente. Aceleași metode de manual, bine rodate în alte vremuri. Folosirea unor cuvinte sperietoare, cum ar fi `cianură` sau `fracturare`”. Deci dacă ar fi să respingem orice tehnologie, invenţie, pentru a proteja natura, ar însemna să spunem nu dezvoltării. Mai mult, în contextul în care alte societăţi, precum SUA, beneficiază de astfel de tehnologii se va crea un decalaj ce va fiu greu, dacă nu imposibil, de recuperat.

Pe de altă parte nu putem să dăm curs oricărei invenţii fără a fi responsabili. Dacă o exploatare face mai mult rău mediului, decât ar aduce beneficii, atunci trebuie găsite alte soluţii. Însă în privinţa gazelor de şist, SUA a demonstrat că exploatarea este soluția corectă. Tehnologia fracturării hidraulice, considerată a fi „unealta diavolului”, prezintă riscuri pentru mediu, însă acestea sunt minime dacă se respectă cu stricteţe legislaţia în vigoare. De exemplu, Agenția de Protecție a Mediului din SUA a efectuat mai multe studii pentru a verifica dacă metoda fracturării hidraulice poluează apele din subteran. După doi ani de cercetări, în iunie 2013, s-a ajuns la concluzia că nu exista nicio dovadă care să confirme acestă ipoteză.

Un mesaj de prudenţă a fost transmis de premierul României, cu ocazia vizitei în SUA. Victor Ponta a subliniat că exploatările acestui gaz neconvenţional se va face numai dacă se vor respecta cele mai stricte standarde de mediu. „Guvernul pe care îl conduc e decis să continue toate explorările de gaze neconvenţionale, atât timp cât sunt îndeplinite şi respectate toate standardele de mediu“. Premierul a mai spus că în urma discuţiilor cu vicepreşedintele american Joseph Biden a înţeles că sunt două tipuri de companii: „cele orientate spre profit rapid, cu puţină grijă faţă de mediu, şi cele mari, care-şi asumă un profit mai mic pe termen lung dar au grijă de mediu”. În acest caz, autorităţile române trebuie să fie foarte responsabile în a impune respectarea legislaţiei şi vigilente în monitorizare.

Acelaşi mesaj puternic privind impunerea celor mai stricte standarde de mediu vine şi din partea ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb. Ministrul a spus în SUA că orice investiţie se va face în România, indiferent de domeniu, va trebui să respecte toate standardele la nivel european, iar în unele cazuri la nivel internaţional.  „Am participat, bineînţeles, la tot ce înseamnă comunitate de afaceri, mediu investiţional, precizând foarte clar că orice investiţie care se va face în România, indiferent de domeniul acesteia, va respecta toate standardele şi condiţiile de mediu aşa cum sunt ele impuse la nivel european şi, în unele zone, la nivel internaţional”.

Rovana Plumb a mai zis că a solicitat companiei Chevron măsuri suplimentare de protecţie. „Am solicitat evaluare de impact de mediu, inclusiv pentru etapa de explorare. După ce s-a finalizat etapa de evaluare de impact de mediu, s-a procedat la emiterea acordului de mediu pentru explorare. Emiterea acestui acord de mediu pentru explorare înseamnă permisiunea pentru companie de a instala forajul, iar, pe de altă parte, obligaţia Ministerului Mediului, prin Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, de a monitoriza în permanenţă modul în care se face explorarea. În momentul în care se va face exploatare, peste patru sau cinci ani de zile, în momentul acela vorbim de o nouă procedură prin care acordul de mediu se va da pe baza evaluării de impact de mediu pentru exploatare”.