Proteste la Şova. Tăcere la Vosganian - o soţietate fără prinţipuri va să zică că nu le are?

Iar aici avem cu toţii o problemă... Se numeşte manipulare sau ipocrizie, după caz.

Cazurile Şova vs. Vosganian. Cum creezi un subiect de presă?

Pe 12 februarie, senatorul PNL Varujan Vosganian a scăpat de urmărirea penală după ce 71 de senatori din cei 132 prezenţi în plen au votat împotriva cererii depuse de DIICOT privind începerea urmăririi penale, iar 56 de senatori au votat „pentru”. Aşadar, în urma votului din Senat, instituţiile abilitate nu îl pot urmări penal pe Varujan Vosganian. Mai simplu spus, s-a creat un blocaj instituțional.

Pe 25 martie, senatorul PSD Dan Şova a scăpat de arestare preventivă, dar nu şi de urmărirea penală, după ce, din 151 de voturi exprimate în Senat, 79 voturi au fost „pentru” arestarea sa, iar 67 „contra”. În cazul lui Dan Şova, votul din Senat  a fost împotriva arestării sale preventive. Şova poate fi chemat în continuare la DNA, dosarul său poate fi trimis în juedcată, analizat de judecători, iar în măsura în care acesta va fi găsit vinovat, va trebui să-şi ispăşească pedeapsa.

Cum se face, atunci, că un grup de tineri doresc să iasă în stradă pe subiectul Şova, dar nu au zis nici „pâs” stradal faţă de votul aceluiaşi Senat pe cazul Vosganian? Răspunsul simplu se poate rezuma la un singur cuvânt: manipulare. Sau poate fi vorba de faptul că românii nu știu diferența dintre arest și judecată. Dar mie îmi plac răspunsurile ceva mai complexe, aşa că voi dezvolta mai jos întreaga situaţie.

În cazul Şova am avut (şi încă avem) o acţiune coordonată în unele zone media care au scăzut total nivelul de aşteptare privind votul din Senat. Logica a fost următoarea: „Îl vor scăpa cu siguranţă pe Şova, deci trebuie ca voi – tinerii – să ieşiţi în stradă!”. Spusă de mai multe voci din media online, într-o linie similară care nu poate scăpa unui ochi cât de cât avizat, tema a fost „dopată” pe agenda media şi înghiţită pe nemestecate de mulţi dintre cei care se intersectează cu subiectele politice consumând 1-2 sau maximum 3 site-uri de ştiri.

Riscul participării politice părtinitoare

Unde încerc să ajung? La dublul standard promovat de media şi asumat de cei care ies în stradă: este perfect legitim ca tinerii din România să iasă în stradă pe tema Şova, să fim foarte bine înţeleşi! Dar pentru a fi 100% corecţi şi principiali, aceiaşi tineri trebuiau să fi ieşit în stradă, îndemnaţi de aceleaşi voci politice (inclusiv din noul PNL) sau media şi în februarie pe dosarul Vosganian.

Orice formă de protest civic şi/sau politic trebuie să vizeze principiul, nu persoana. Or, în aceste două situaţii punctuale, la nivel principial, cazul domnului Vosganian este chiar mai grav decât cel al senatorului Şova. Pentru că ancheta este blocată total la senatorul PNL.

Dublul standard prezent aici îmi arată că, dacă trecem cu vederea aceste detalii, nu mai vorbim despre o formă de participare civică, ci de un activism electoral cu o ţintă politică clară.

Peştele de la cap se împute: poziţionarea lui Klaus Iohannis

„Procedurile pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor și cele de efectuare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri, membri ai Parlamentului, trebuie să devină mai simple și mai transparente. Reînnoiesc apelul adresat clasei noastre politice de a înțelege că un Parlament tolerant cu corupția și corupții nu se va bucura niciodată de respectul și încrederea cetățenilor.” – Klaus Iohannis, 13 februarie 2015

„În calitate de garant al respectării Constituției și principiilor statului de drept, nu pot să trec cu vederea faptul că astăzi Parlamentul a blocat din nou o cerere a justiției. (...) Calitatea de deputat, senator sau ministru nu ar trebui să confere nimănui imunitate în fața justiției. Parlamentul nu se poate erija în instanță.” – Klaus Iohannis, 25 martie 2015.

Trecând printr-o analiză sumară de discurs comunicarea “instituţională” de pe Facebook (şi doar de pe Facebook!) a preşedintelui României, rezultă că domnul Klaus Iohannis a avut raportări diferite în cele două speţe. În cazul lui Varujan Vosganian, a reînnoit un apel, în cazul lui Dan Şova şi-a asumat calitatea de garant al respectării Constituţiei, nu a trecut cu vederea votul din Parlament şi a subliniat că această instituţie fundamentală în orice democraţie (nu Senatul, ci întregul Parlament!) „nu se poate erija în instanţă”.

Repet: Senatul s-a erijat în instanţă de judecată mai degrabă în cazul Vosganian, atunci când s-a opus începerii urmăririi penale. Practic, dl. Iohannis a încurcat – la o lună distanţă – mesajele pe care ar fi trebuit să le transmită.

Un sfat pentru cei care vor să fie legitimi în protestul civic

Pot crede că mulţi dintre cei care protestează zilele acestea pe cazul Şova nu ştiu prea multe detalii despre votul din Senat pe cazul Vosganian. Tocmai de aceea, îmi permit să dau un sfat pentru toţi reprezentanţii generaţiei mele care încep, iată, să fie din ce în ce mai activi în spaţiul public: asiguraţi-vă că, în protestul vostru împotriva unor politicieni, nu faceţi jocul celorlalţi politicieni. Altfel, veţi fi folosiţi ca masă de presiune politică într-o luptă care, în mod sigur, nu este a voastră.