PSD a modificat Codul fiscal de 261 de ori în acest an! ZERO zile de dezbatere, recordul negativ

Patronii mici și mijlocii din România, reuniți în Consiliul Național al IMM-urilor (CNIPMMR) acuză Guvernele PSD-ALDE că au operat 261 de modificări ale Codului Fiscal în 11 luni de când se află la putere!

Spre comparație, în Germania se fac în medie doar 23 de modificări la articole sau norme din domeniul  fiscal, tocmai pentru a respecta cel mai important principiu pentru afaceri: predictibilitatea.

În plus, modificările și completările la Codul fiscal nu au respectat normele minime de tehnică legislativă și principiile fiscalității și dialogului social, mai spun oficialii CNIPMMR:

"Media modificărilor anuale ale Codului Fiscal la nivel european a diverselor aspecte tehnice, în niciun caz fundamentale, este de 50. În România, numai în acest an, am avut 261 de modificări ale Codului Fiscal. De asemenea, timpul mediu de dezbatere cu partenerii sociali și stakeholderii pentru implementarea măsurilor de modificare a legislației cu incidență asupra mediului economic, este de 3 ani. În România, am atins un record nemaiîntâlnit de 0 zile (a se vedea ultima OUG de modificare a dialogului social). Cele 261 de modificări au afectat încrederea IMM-urilor în sistemul fiscal și au implicat costuri ridicate de modificare a programelor de contabilitate, de consultanță și de implementare a modificărilor. Reiterez faptul că este necesară asigurarea stabilității cadrului legal și predictibilității pentru IMM-uri, cu simplificarea birocrației, reducerea cheltuielilor administrative și valorificarea bunelor practici în domeniul reglementărilor fiscale din celelalte state europene", a declarat Florin Jianu, președinte CNIPMMR și fost membru al Guvernului Grindeanu.

În 11 luni, prin 10 acte normative, au fost modificate sau completate 261 de articole din Codul fiscal, se arată în analiza realizată de CNIPMMR:

• Ordonanţa nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 06 ianuarie 2017, cu 60 de articolemodificate/completate;
• Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2017, cu 7 articole modificate/completate;
• Ordonanţa nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, cu 2 articole modificate/completate;
• Legea nr. 107/2017 pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 19 mai 2017, cu un articol modificat;
• Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu 60 de articole modificate/completate;
• Ordonanţa nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 25 iulie 2017, cu 2 articole modificate/completate;
• Ordonanţa nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 31 august 2017, cu 11 articolemodificate/completate;
• Legea nr. 209/2017pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 07 noiembrie 2017, cu 5 articolemodificate/completate;
• Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 10 noiembrie 2017, cu 97 articolemodificate/completate;
• Ordonanţa nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, cu 6 articole modificate/completate.

Consiliul IMM-urilo acuză Puterea că modificările/complertările Codul fiscal nu au respectat normele de tehnică legislativă și principiile fiscalității și dialogului social:

• Normele de tehnică legislativă instituite prin art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care:

- "(1) Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică", precum şi principiul numărului constant.

- (2) Principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică" presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

- (3) Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative - obligaţii de raportare/ conformare - pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

- (4) Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.

- (5) Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare".

• Principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/completarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”.

• Principiile dialogului social: pentru modificarea legislatiei fiscale este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicatăcare prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”.

Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, spun patronii mici și mijlocii. Studiile realizate în prezent la nivel mondial scot în evidență că unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții este predictibilitatea.

Stabilitatea cadrului legal și predictibilitatea mediului economic pot fi recuperate prin trecerea la un comportament de reglementare normal, pe care celelate țări europene reușesc să-l respecte.

Cum procedează alte țări din UE

Germania: există numeroase acte normative de drept fiscal, pentru diverse tipuri de impozite și taxe, care, în general, fac obiectul unor modificări regulate. De obicei sunt cca. 23 de modificări ale legislației fiscale pe an, cu parcurgerea unei procedurii legislative ample, cu consultări ample și cu fundamentări riguroase.

Polonia: pentru modificarea reglementărilor fiscale sunt realizate analize și consultările ample și îndelungate, cu fundamentări și analize de impact (exp. pentru plată divizată a TVA-ului consultările au durat 2 ani);

Marea Britanie: realizează ample analize și consultări pentru modificarea reglementărilor fiscale;

Norvegia: Parlamentul este instituţia legiuitoare, iar procesul de legiferare corelează, în două procese în buclă care se derulează simultan sau separat, consultările pe propunerile de iniţiativă formulate în procesul executiv decizional cu lobby-ul exercitat, pe de o parte, la nivel politic, pe de altă parte de către actorii economici şi sociali implicaţi (sindicat LO, patronat NHO, mediul de afaceri şi investitori, ONG-uri active în domeniul mediului sau social), în vederea obţinerii consensului, transpus de comisiile de specialitate într-o Cartă Albă, transmisă spre avizul Guvernului, aviz care se exprimă în urma consultării/negocierii cu partenerii sociali. Procesul legislativ este unul de durată, iar implementarea legislaţiei aprobate necesită un an pentru îndeplinirea informării şi a adaptării la măsuri. Deşi Guvernul are abilitate de a emite acte cu caracter de urgenţă, acestea nu vizează decât starea de invazie militară, care periclitează siguranţa naţională. Numărul mediu de legi adoptate într-un an: 70-100, inclusiv cu modificările legilor deja existente; influență foarte mare a poziției patronatelor și sindicatelor în procesul legislativ și în relația cu parlamentarii.