PSD ia în calcul atacarea MCV la Curtea Europeană de Justiție -surse
Social democrații iau în calcul să atace Mecanismul de Cooperare și Verificare la Curtea de Justiție a UE, anunță surse citate de Realitatea TV.
PSD și-ar dori să conteste raportul MCV, dar și Mecanismul de Cooperare și Verificare în integralitatea sa la Curtea Europeană de Justiție, spun surse citate de Realitatea TV. Demersul ar trebui să fie inițiat de guvern, mai exact de către ministrul de Justiție, spun sursele.
Decizia vine după raportul devastator de marți, care a criticat dur regresul României la capitolul Justiție și a oferit opt recomandări suplimentare, pentru atingerea obiectivelor de referință stabilite prin amintitul mecanism.
Raportul Comisiei Europene pe tema justiției din România constată că evoluțiile recente au însemnat un regres față de progresele de până acum și au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017.
Această constatare este valabilă în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar, reforma justiției și combaterea corupției la nivel înalt. Prin urmare, raportul conține o serie de recomandări suplimentare care ar trebui puse în aplicare fără întârziere. Important: Bulgaria se descurcă mai bine și ar putea scăpa în curând de monitorizare.
Ce este de fapt MCV?
Atunci când au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. De aceea, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), o măsură tranzitorie prin care să poate ajuta cele două țări să remedieze aceste probleme.
Mecanismul a fost instituit pe baza unei clauze de salvgardare pe care o conține chiar tratatul de aderare pe care România și Bulgaria l-au semnat și ratificat.
În decembrie 2006, Comisia a adoptat o serie de decizii care stabilesc, printre altele, obiectivele de referință pe care ar urma să le atingă cele două țări.
Evaluările Comisiei și rapoartele sale oficiale sunt realizate în urma unei analize și a unei monitorizări. Rapoartele se bazează, de asemenea, pe contactele cu alte state membre, societatea civilă, diferite organizații internaționale, experți independenți și diverse alte surse.