PSD nu îl lasă din chingi pe premierul David Cameron

Mai întâi, europarlamentarul PSD Cătălin Ivan a reacţionat cu privire la campania demarată de publicaţia britanică Daily Express de promovare a unui discurs împotriva migrării românilor şi bulgarilor. Sursa promova o petiţie online în care solicită Guvernului britanic să menţină restricţiile pe piaţa muncii după 1 ianuarie 2014 şi petiţie semnată de peste 35.000 de persoane. Europarlamentarul PSD a trimis o scrisoare publicaţiei în care a cerut stoparea acestei campanii.

„Este doar o teamă nefondată şi inacceptabilă de imigranţi, care nu poate fi tolerată într-o uniune bazată pe principii precum libera circulaţie şi de pe urma căreia ţara dumneavoastră a profitat şi continuă să beneficieze. Din păcate, publicaţia dumneavoastră exploatează şi amplifică această teamă. Doresc, de asemenea, să îmi exprim revolta faţă de imaginea negativă şi total neconformă realităţii pe care campania desfăşurată de publicaţia dumneavoastră o atribuie cetăţenilor români. O astfel de reprezentare a persoanelor de altă naţionalitate încurajează atitudinile extremiste şi dăunează întregii Uniuni Europene", se arată în scrisoarea semnată de Cătălin Ivan.

La scurt timp, europarlamentarii PSD, Cătălin Ivan şi Corina Creţu, au reacţionat printr-o scrisoare adresată, de această dată, premierului britanic David Cameron cu privire la modul agresiv şi populist în care este tratată perspectiva eliminării restricţiilor pe piaţa muncii în Marea Britanie. „Vă invităm să subliniaţi, într-un mesaj public ferm, faptul că guvernul pe care îl conduceţi respecta legislaţia comunitară şi va desfiinţa barierele de pe piaţa muncii pentru romani şi bulgari la 1 ianuarie 2014. Nu putem accepta devierea discursului pe acest subiect către nuanţe extremiste şi xenofobe, mai ales când acestea se bazează pe exagerări ridicole şi pe încercarea de inducere a fricii de imigranţi în rândul populaţiei britanice”, au subliniat cei doi europarlamentari PSD.

Un alt demers a fost făcut de curând de Cătălin Ivan atunci când în publicaţia The Daily Telegraph a publicat o ştire prin care se anunţa că împrumuturile de studii pentru studenţii români şi bulgari din Marea Britanie au fost îngheţate după o creştere „suspecta" a numărului înscrierilor la facultăţile britanice. Europarlamentarul PSD i-a trimis o scrisoare ministrului britanic pentru universităţi şi ştiinţă, David Willetts, în care solicită explicaţii referitoare la ştirea din sursa media. Ivan atrăgea atenţia că dacă sunt vizaţi în acest fel doar cetăţenii români şi bulgari, acest lucru ar reprezenta o „încălcare directă a prevederilor legale europene şi britanice, fiind vorba în mod clar despre o măsură discriminatorie” şi că va sesiza autorităţile europene.

Tot o poziţie fermă faţă de modul incorect în care este tratat subiectul liberalizării pieţii muncii de la 1 ianuarie 2014 a fost luată şi de către ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean. Ministrul a cerut premierului Marii Britanii, David Cameron, să respingă atitudinea xenofobă şi populistă, legată de temerile privind afluxul de imigranţi bulgari şi români către Regatul Unit. Corlăţean a menţionat că nu crede că va exista un „aflux" de români în Marea Britanie, pentru că cei care au dorit să parăsească România au făcut-o deja. Ministrul român a menţionat că Marea Britanie nu este ţara preferată pentru români, pentru că aceasta nu este singurul stat din UE, iar de la 1 ianuarie 2014 multe state membre ale Uniunii vor elimina restricţiile.

Campania din Marea Britanie împotriva migraţiei românilor şi bulgarilor a fost denunţată şi de către arhiepiscopul Desmond Tutu, un foarte cunoscut activist în domeniul drepturilor omului. Acesta a declarat că campania împotriva venirii imigranţilor din România şi Bulgaria în Marea Britanie seamănă cu cea a lui Enoch Powell, un conservator devenit faimos în 1968 prin discusul „Râuri de sânge” în care denunţa „povara economică a imigraţiei". Arhiepiscopul a mai spus că imigranţii reprezintă un avantaj economic.

De asemenea, ministrul imigaţiei din Marea Britanie, Mark Harper a declarat că nici măcar instanţele britanice nu pot adopta vreo măsură prin care să prelungească restricţiile impuse cetăţenilor români şi bulgari. Ministrul a precizat că imigraţia românilor şi bulgarilor va fi cu mult mai redusă decât în 2004, atunci când Polonia şi alte şapte state est-europene au aderat la UE. „Este o mare diferenţă faţă de 2004, când noi eram singura ţară importantă care nu avea restricţii temporare, iar toate celelalte ţări mari aveau. Oricine vroia să muncească legal venea în Marea Britanie. Acum există o serie de alte state europene din zona euro, inclusiv Germania, care este o mare putere economică, în stare să genereze locuri de muncă şi să creeze creştere economică”.

1 ianuarie 2014 este data de expirare a perioadei de tranziţie de şapte ani după aderarea la UE a Bulgariei şi României, în care celelalte state membre ale UE pot limita accesul bulgarilor şi românilor pe pieţele muncii. Potrivit legislaţiei europene, niciun stat membru al UE nu poate extinde în mod unilateral restricţiile pe piaţa forţei de muncă, existente pentru bulgari şi români, după sfârşitul anului 2013.