DNA a solicitat Senatului pe 7 noiembrie anul trecut încuviințarea începerii urmăririi penale a lui Călin Popescu Tăriceanu, acuzat că ar fi luat mită 800.000 de dolari.

„Ar trebui să trimitem la Biroul permanent solicitarea de a studia în continuare dosarul, pentru că Biroul Permanent a fost cel care a stabilit că pot să studieze şi senatorii care nu sunt membri ai Comisiei juridice dosarul”, a precizat Robert Cazanciuc în cadrul şedinţei Comisiei juridice.

În context, senatorii Daniel Fenechiu (PNL) şi Edward Dircă (USR) s-au opus acestei hotărâri, menţionând că vor cere BP să nu dea curs solicitării senatorilor social-democraţi din comisie.

„Până în 2020 noiembrie, poate să vadă dosarul. În noiembrie, având în vedere că sunt alegerile, ar fi cazul să înceteze. Dacă e prea scurt 2020 noiembrie, putem să mergem până în decembrie”, a comentat, ironic, Fenechiu.

La rândul său, Dircă a spus că s-a stabilit deja până la ce dată se poate consulta dosarul.

„Îmi amintesc că, la ultimul termen, când am discutat chestiunea aceasta, stabilisem că până la data de... se poate consulta dosarul. Practic, acum prelungim termenul”, a afirmat senatorul USR.

Membrii Biroului permanent din Senat au decis, în luna decembrie a anului trecut, prelungirea cu zece zile a termenului pentru întocmirea raportului de către senatorii jurişti în cazul cererii DNA de încuviinţare a urmăririi penale împotriva preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că preşedintele Senatului ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firma austriacă.

Pe 27 noiembrie 2018, același Robert Cazanciuc spunea că „Senatul este chemat să exercite o anumită atribuţie” și că „marțea viitoare” avea să fie dezbătută cererea DNA. „Noi suntem aici pe repede înainte, noi suntem într-o procedură în care să ne formăm o anumită convingere. Dacă e nevoie de anumite clarificări ele trebuie aduse pentru a fi foarte siguri de ceea ce vom decide în final”, afirma Cazanciuc.

Ce prevede Regulamentul Senatului

Art. 161 din Regulamentul Camerei Superioare:

„(...)

(2) În cazul în care preşedintele Senatului primeşte o solicitare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a aproba o cerere de urmărire penală a unui senator care este membru al Guvernului, respectiva solicitare este adusă la cunoştinţa Biroului permanent al Senatului, de îndată. Biroul permanent al Senatului are obligaţia să ceară Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să prezinte, în cel mult 5 zile, o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea senatorului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Senatului va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile.

(3) Audierea senatorului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în faţa comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. În situaţia în care senatorul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere, se va fixa un nou termen.

(4) Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

(5) Rapoartele cu privire la cererea de începere a urmării penale se dezbat în plenul Senatului în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent.

(6) La dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul preşedintele comisiei care a întocmit raportul, senatorul la care se referă cererea respectivă şi, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.

(7) Hotărârea privind cererea de urmărire penală, al cărei proiect este întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea prin care Senatul cere sau nu cere urmărirea penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.