PSD rămâne în topul preferințelor românilor

Acest amănunt nu face însă ca sondajul în discuție să fie mai puțin interesant, ba dimpotrivă. Fiind vorba despre o cercetare sociologică pentru uz intern, datele prezentate au o mai mare doză de credibilitate, în contextul în care ele trebuie să servească unor scopuri analitice, iar nu drept instrumente în bătălii electorale sau de imagine, așa cum, din păcate, se mai întâmplă. Ca urmare, merită să ne aplecăm puțin asupra datelor prezentate.

Tabloul preferințelor electorale ale românilor, așa cum este el conturat de sondajul prezentat de pesurse.ro arată astfel: PSD - 41%, PNL - 17%, PDL - 14%, PP-DD - 6%, UDMR - 6% şi PMP - 5%. Sub pragul celor cinci procente se situează PC - 3%, PER - 2%, PNȚCD - 2% și PRM - 2%.

Această ierarhie este, grosso-modo, similară cu datele furnizate de toate cercetările sociologice apărute în ultima perioadă. La o privire mai atentă însă, sunt câteva elemente care merită remarcate.

Dacă adunăm procentele PSD, PNL și PC, trei dintre cele patru partide componente ale USL adună o zestre electorală de 61%. Faptul că USL reșește să se mențină peste pragul de 60% la aproape opt luni de la alegerile parlamentare este o performanță, care are probabil cel puțin două explicații.

Prima este legată de incapacitatea opoziției de a furniza o alternativă credibilă, în condițiile în care PDL este măcinat de conflicte intestine, iar oastea de strânsură a PP-DD se dezintegrază vertiginos. Trendul descendent accentuat pe care formațiunea lui Dan Diaconescu a intrat după alegeri este pus în evidență și de sondajul de față, care contează PP-DD cu doar 6 procente din intențiile de vot. Cât privește PMP, formațiunea de-abia a intrat pe scena politică, iar intenția de vot cu care este cotată este mai degrabă un efect al noutății decât o opțiune serioasă a electoratului.

Cea de-a doua explicație pentru faptul că USL se menține la peste 60 de procente, trebuie căutată în performanța guvernării și în imaginea pe care aceasta o are în rândul românilor. Menținerea unui asemenea scor ar fi fost imposibilă dacă măsurile luate de cabinetul condus de Victor Ponta nu ar fi corespuns cu așteptările electoratului care a votat USL la alegerile din decembrie 2013.

Interesant este însă, privind la ierarhia din interiorul USL, că românii par să fie mai mulțumiți de PSD decât de PNL și PC, care, luați împreună au un scor de două ori mai mic decât al social-democraților. Or, ar fi simplist să punem aceasta diferență doar pe seama faptului că premierul este de la PSD, sau că liberalii au ministere ”mai grele”. De altfel, această din urmă apreciere este contrazisă chiar de faptul că în ultima perioada, cel puțin unul dintre miniștrii social-democrați s-a aflat sub un tir constant, în condițiile în care a avut de gestionat de la cârma Ministerului Educației organizarea examenelor naționale.

Ca urmare, nu ne rămâne decât să tragem concluzia că diferența dintre PSD și aliații săi liberali este făcută în ochii electoratului de comportamentul asumat în interiorul USL, capitol la care PNL a acumulat numeroase ”bile negre” în ultima perioadă.