Psiholog: Un sinucigaş nu ia şi viaţa altora. Cazul tânărului care a provocat accidentul este atipic
Psihologul Daniel David de la UBB Cluj spune, comentând cazul tânărului care a provocat accidentul de pe DN 1, soldat cu decesul acestuia şi al altor cinci persoane, că nu a mai întâlnit în cariera sa o astfel de situaţie, în care ”un sinucigaş să mai ia şi viaţa altora”, fiind un caz atipic.
Psihologul Daniel David de la Facultatea de Psihologie a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) Cluj-Napoca a comentat cazul tânărului de 28 de ani care a intrat cu maşina pe contrasens, provocând un accident în care şi-au pierdut viaţa atât el, cât şi alte cinci persoane.
Daniel David spune că este vorba despre ”un caz atipic”, pe care nu l-a mai întâlnit până acum în cariera sa.
”Nu am mai întâlnit în cariera mea un caz în care un sinucigaş să mai ia şi viaţa altora. De obicei, cei care se sinucid nu îi afectează şi pe alţii. Trebuie să se vadă dacă a fost cu intenţie faptul de a mai lua şi vieţile altora sau a vrut pur şi simplu să se izbească de ceva cu maşina”, a afirmat Daniel David.
Psihologul spune că, dacă suicidul se reduce la o emoţie negativă, atunci acesta poate fi determinat de o tulburare psihologică de tip depresiv, stres puternic sau de o stare de nemulţumire existenţială.
"Orice comportament pe care îl facem, îl facem deoarece ne aduce un beneficiu. Când spun beneficiu nu trebuie să ne gândim doar la un beneficiu material. Acesta poate să fie şi unul psihologic/emoţional, de exemplu fac un comportament pentru a evita o stare emoţională neplăcută şi/sau pentru a ajunge într-o stare emoţională plăcută. Acest principiu general se aplică, aşadar, şi comportamentelor suicidare. În principiu, dacă suicidul se reduce la o emoţie negativă, atunci acesta poate fi determinat de o tulburare psihologică de tip depresiv, stres puternic sau, pur şi simplu, de o stare de nemulţumire existenţială, caz în care trebuie excluse, prin analiza psihologică, probleme psihologice mai ascunse", a spus David.
Potrivit acestuia, în cazul în care suicidul este făcut pentru a obţine o emoţie pozivă, atunci acesta poate fi determinat de o tulburare psihologică/emoţională, de exemplu o interpretare delirantă de tip psihotic, de genul "cred că am puteri miraculoase care mă protejează de orice, inclusiv de căderea liberă de la etajul 10, cădere pe care o încerc pentru plăcerea experienţei de a zbura", sau, mai rar, de o anumită opţiune valorică atipică.
"În toate cazurile, dacă starea psihologică la momentul comiterii actului suicidar este dublată de furie, comportamentul suicidar poate viza în mod voluntar şi distrugerea altora în acest proces. Distrugerea altora nu implică însă automat voluntaritatea, uneori, victimele fiind colaterale", a subliniat psihologul clujean.
Acesta consideră, însă, că pentru un răspuns specific clar ar trebui analizat psihologic fiecare caz individual în parte.
Daniel David a avertizat asupra modului de prezentare a cazurilor de sinucidere în presă "deoarece ele pot servi ca modele şi/sau amorse pentru alţi oameni care au tendinţe de acest tip".
"O astfel de ştire ar trebui să fie una scurtă, simplă şi descriptivă, fără elemente senzaţionale şi fără elemente pozitive, ci să pună accent pe consecinţele negative. De asemenea, nu trebuie insistat în detalii asupra metodei utilizate în suicid", a afirmat David.
Acesta a adăugat că diagnosticarea în faza incipientă a tulburărilor psihice, a tulburărilor depresive, care pot susţine un astfel de comportament, "este fundamentală pentru prevenţie".