Raed Arafat, despre protestul din 10 august: Nu am dat date false, greşite, exagerate

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă spune că a vrut doar să prezinte date de interes public.

El a adăugat că, deşi comunicatul DSU a atras “sute, mii de comentarii extrem de agresive”, scopul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă nu este acela de a-şi apăra imaginea, cu “preţul tăcerii sau al furnizării unor date greşite”.

Secretarul de stat a mai vorbit, în interviul pentru AGERPRES, despre Centrul Municipal Integrat pentru Situaţii de Urgenţă, arătând că mutarea serviciului de ambulanţă în cadrul acestuia este extrem de importantă, în vederea unei funcţionări eficiente. În contextul în care sunt centre SMURD care riscă să nu mai poată fi susţinute financiar, pe fondul creşterilor salariale din administraţia locală, Raed Arafat a pledat pentru preluarea acestor echipaje la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

El a făcut referire şi la faptul că, în ultimul an, a crescut numărul avizelor şi al autorizaţiilor de securitate la incendiu emise de către ISU. Totodată, Arafat a precizat şi că se lucrează la modificări legislative care să faciliteze obţinerea acestor documente, fără a fi periclitată siguranţa cetăţeanului.

AGERPRES: În ultimele zile au existat dezbateri intense pe tema intervenţiei jandarmilor la protestul din 10 august, în special legate de gazele lacrimogene folosite împotriva manifestanţilor. Aţi respins deja afirmaţiile celor care susţineau că substanţele respective ar avea efecte extrem de grave asupra sănătăţii. Consideraţi, totuşi, că ar fi fost mai indicat, din punct de vedere medical, să se limiteze utilizarea acestor gaze împotriva populaţiei?

Raed Arafat: Despre intervenţia Jandarmeriei, a modului în care au fost utilizate substanţele lacrimogene, nu pot să mă pronunţ eu. Este o anchetă pe care o face Parchetul, care o să vină cu toate datele şi detaliile când va termina ancheta şi o să spună ce consideră că a fost corect, ce consideră că nu a fost corect. Aceasta este normalitatea.

Din punctul nostru de vedere, noi am explicat - şi eu, personal, şi la nivelul Departamentului - nişte lucruri, după ce au început să apară anumite, să zicem, informaţii incorecte, în spaţiul public, de la mass media şi până la reţelele de socializare. Acolo au apărut nişte informaţii care sunt total incorecte, care aveau menirea să îi facă pe oameni să fie extrem de speriaţi, extrem de îngrijoraţi şi să îi trimită pe toţi la controale la spitale. Am citit azi o informaţie, dată chiar de cineva care are pregătire medicală, că au fost radioactive substanţele, că sunt mutagene, că produc mutaţii, că schimbă ADN-ul, că duc la avort, că cei care au fost acolo nu o să aibă acum nimic, dar o să aibă ceva sigur peste o perioadă, că o să aibă cancer. Este normal să ieşim şi să le spunem oamenilor: Dacă nu aveţi probleme, nu trebuie să vă îngrijoraţi. Cei care au probleme - şi acesta a fost comunicatul pe care noi l-am dat - cei care au simptome, care nu se simt bine să meargă la spital. Dar pentru cei care nu au probleme recomandarea noastră a fost că nu au de ce să meargă la un control de rutină, nu au de ce să se teamă dacă nu au probleme persistente. De aici, au început interpretări la ceea ce am scris noi, atacurile, pentru că poate că unii s-au supărat, că nu voiau să ieşim cu acest mesaj.

Rolul Departamentului nu este în niciun caz de a susţine o parte sau alta. Rolul Departamentului este să ia anumite date, să răspundă la ele şi să spună populaţiei ce consideră că este normal, ce consideră că este în interesul public, indiferent dacă asta este plăcut sau nu de către cineva. Dacă noi am sta în Departament şi am începe să ne gândim la pe cine supărăm, pe cine nu supărăm când spunem ceva, înseamnă că niciodată nu vom ieşi cu informări, cu date. Acesta a fost motivul pentru care noi am ieşit şi am spus: În cazul celor care nu au simptome, nu au probleme, nu recomandăm ca ei să meargă la spital. Cei care au simptome persistente să meargă la spital sau să consulte un medic. În final, asta era o recomandare. Dacă cineva voia să meargă la medic - putem noi să recomandăm cât vrem - nimeni nu îl oprea. Noi nu am interzis să meargă. Iar la spitale nu s-a pus o limită, că dacă veniţi nu vă primim. Noi am dat un sfat, astfel încât aceia care sunt îngrijoraţi de aceste informaţii care au început să apară, să înţeleagă un punct de vedere oficial al DSU, venind cu fapte care să îi liniştească. Ne-am consultat cu unii, cu alţii, să nu creadă cineva că ne-am trezit şi am zis: “Hai repede să dăm răspunsul!”. Nu! Ne-am asigurat că răspunsul pe care îl dăm nu este greşit. Şi ne-am consultat şi cu oameni din afară, şi ne-am consultat cu mai mulţi care sunt mai experţi decât noi: dacă este un motiv de îngrijorare, dacă trebuie să le recomandăm oamenilor să meargă la control.

Sunt ţări în care astfel de substanţe sunt folosite la ordinea săptămânii sau în fiecare lună este câte o demonstraţie în care poliţia foloseşte ceva. Am vorbit cu oameni care erau mult mai expuşi decât noi la astfel de cazuistici şi care ştiau bine despre ce vorbesc. Ne-au zis că, de regulă, marea majoritate rămâne fără efecte în câteva zeci de minute. O parte - dacă s-a expus mai mult - poate să aibă efecte mai ales la nivel laringo-faringian, poate să rămână chiar câteva zile sau mai mult cu anumite simptome, dureri, care necesită într-adevăr urmărire medicală. Dar internarea în spital este extrem de rară şi dacă se internează, de regulă nu din cauza asta, ci din alte cauze, sau dacă apar persoane care aveau comorbidităţi, de exemplu, astm bronşic, fiind expuse la aceste substanţe, să se exacerbeze simptomatologia respiratorie. Mai este un aspect de menţionat, nu există tratamente specifice acestor substanţe. Tratamentele sunt simptomatice. Nu există tratamente specifice, în sensul în care să spui că avem un antidot pentru ele şi nu vrem să îl dăm oamenilor.

Aici vine diferenţa dintre aceste substanţe şi ce au încercat unii să acrediteze în spaţiul public: că substanţele sunt de fapt gaze de război. Dacă erau folosite gaze de război, nici nu trebuie să ne treacă prin cap că aşa ceva se putea întâmpla în România, pentru că aşa ceva ar fi fost extrem de grav. Există două ţări despre care ştim recent că au folosit astfel de gaze împotriva populaţiei: în Siria şi în Irak pe vremea lui Saddam Hussein, când s-au folosit împotriva populaţiei kurde anumite tipuri de gaze de război. Aceste gaze produc decese. Ele nu sunt substanţe incapacitante, sunt substanţe care sunt menite să ucidă, în principiu, şi acolo există antidoturi care trebuie administrate în câteva minute. Dacă nu se administrează în câteva minute, persoana decedează sau ajunge într-o stare foarte critică. La un moment dat, a apărut şi numele gazului sarin. Gazul sarin a fost folosit de o grupare teroristă în Japonia, acum mai mulţi ani, şi a dus la apariţia unor decese într-o staţie de metrou, fiind folosită o cantitate foarte mică din substanţa respectivă.

Ce a făcut Departamentul a fost să clarifice nişte lucruri pe care populaţia putea să le ia sau nu în considerare. Însă, de ce am făcut-o? Am avut chiar păreri la noi, că mai bine nu spuneam nimic pentru că, uite, ne afectează imaginea, că am fost atacaţi pe Facebook, avem sute, mii de comentarii extrem de agresive. Departamentul nu este aici ca să îşi apere imaginea, dacă imaginea este obţinută printr-o tăcere asupra unei situaţii de fapt sau prin a furniza nişte date greşite sau a nu furniza datele corecte. Ne asumăm uneori chiar să se supere o parte pe noi, dar zicem ce considerăm că trebuie zis. Nu suntem infailibili, nu suntem fără greşeli şi nu suntem perfecţi. Dar este normal, când ştii că ceva trebuie precizat, să precizezi. Altfel, avem o problemă. Asta înseamnă că nimeni nu mai poate să aibă încredere în momentul în care trebuie să dăm informaţii. Dacă nu le dăm şi spunem “Staţi liniştiţi!”, pentru că vrem să ne apărăm imaginea, înseamnă că atunci ei nu ar trebui să aibă încredere în noi. Nu când ieşim şi dăm date, despre care încet-încet se dovedeşte că aşa este. Cine stă la rece şi analizează o să vadă că nu am dat date false, nu am dat date greşite, nu am date exagerate. Am zis realitatea. Recomandarea noastră care a fost bălmăjită în spaţiul public, că noi am recomandat oamenilor să nu meargă deloc la spitale... Noi am recomandat celor care nu au simptome şi nu au probleme să nu meargă la controale de rutină la spital şi acest lucru era normal.

AGERPRES: Pentru că aţi vorbit despre interesul public şi pentru că a fost atât de criticată amploarea intervenţiei, credeţi că ar fi fost bine ca utilizarea gazelor lacrimogene să fie limitată?

Raed Arafat: Încă o dată: nu pot să spun, nu am experienţă, nu ştiu dacă s-a folosit în conformitate cu cantităţile folosite afară sau dacă s-a depăşit cantitatea. Este o anchetă pe care o face Parchetul. Nu ne pronunţăm asupra acestui lucru. Şi este clar că nu e domeniul nostru. Noi am avut echipe pregătite. Iniţial - şi acesta a fost un subiect, că se ştia înainte... Nu, nu se ştia. Noi, cel puţin, ştiam că este un miting mai mare, nu ştiam cifra exactă - s-a vehiculat şi cifra de un milion - şi era normal să chemăm un număr de echipe din alte părţi, ca să nu încărcăm Bucureştiul cu presiunea mitingului, în sensul în care să luăm numai echipe din Bucureşti şi să lăsăm urgenţele curente mai puţin acoperite. Noi ce am făcut în prima fază a fost să alocăm patru echipaje de prim ajutor din Bucureşti şi 13 echipaje cu maşini de multiple victime, pentru că astea sunt maşini care sunt de regulă de rezervă şi le folosim în aceste situaţii: aglomerări de persoane, accidente colective, chiar meciuri. Sunt maşini pe care le folosim şi ca puncte fixe de prim ajutor, fiind maşini mai mari. Noi am adus zece maşini din ţară, din judeţele care sunt în apropiere, şi trei maşini din Bucureşti. Asta însemna 17 echipaje de prim ajutor, dintre care trei aveau şi medic, deci erau echipaje medicale de urgenţă. Pe parcurs, când s-a escaladat situaţia, eu eram în centrul de comandă cu inspectorul şef de la Pompieri din Bucureşti şi am început să suplimentăm. Am ajuns la un moment la vreo 33-34 de echipaje suplimentate, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti păstrând un număr de echipaje care au fost aduse de acasă pentru cazurile curente, pentru că noi, retrăgând echipajele SMURD din activitatea lor curentă, trebuia să fie o parte dintre ele înlocuite. Şi acest lucru a fost de fapt de ce s-a întâmplat. Noi am ajuns la 33-34 de echipaje. O parte din echipaje au rămas ca puncte fixe şi o parte făceau transporturile către spital. Cifrele sunt cunoscute: 452 au fost asistaţi la faţa locului, dintre care 70 au fost transportaţi la spital, rămânând nouă persoane internate.

AGERPRES: Referitor la cazul bărbatului în vârstă de 62 de ani, din Turnu Măgurele, care a participat la protestul din 10 august şi care a decedat pe 10 august aţi apreciat luni, în cadrul Comisiei de Apărare, că a fost un episod medical separat. Însă, în contextul în care aţi spus că e posibil ca unele persoane, care s-au expus mai mult, să prezinte anumite simptome chiar timp de câteva zile, credeţi că este exclus să există o corelare cu inhalarea substanţelor lacrimogene?

Raed Arafat: Ce pot să spun, acum când a apărut rezultatul autopsiei, este că acesta arată că pacientul respectiv avea probleme grave cronice, pe care e foarte greu să le corelăm cu ce s-a întâmplat în Piaţă. Epistaxisul care a apărut, sângerarea nazală, pentru care s-a prezentat în principal la echipa noastră, şi asistenţa care s-a acordat, faptul că nu a dorit să meargă la spital - asta nu înseamnă, cum au zis unii, că vrem să aruncăm vina pe el. Nu! Era un episod care era corelat, poate, cu hipertensiunea. Sângerarea din nas poate să fie corelată inclusiv cu boala cronică pe care o avea, dar rezultatul autopsiei a arătat un lucru care îndepărtează această suspiciune, ca un episod să fie corelat cu celălalt. Însă, cei de la Medicina Legală mai au nişte investigaţii de făcut, din ce am înţeles, histopatologice şi aşa mai departe, în urma cărora pot să vină şi cu alte teorii. Asta rămâne deschis, să vedem şi ultimele rezultate care vor veni şi de la Medicina Legală. Însă rezultatul autopsiei, dat ieri (marţi - n.r.), a arătat prezenţa unor afecţiuni care au stat la baza a ceea ce s-a întâmplat după patru zile.

AGERPRES: Aţi anunţat recent că urmează să fie organizată o licitaţie pentru îmbunătăţirea sistemului unic de urgenţă 112. Care vor principalele noutăţi şi când estimaţi că vor deveni funcţionale modificările?

Raed Arafat: Acest lucru este realizat de către colegii de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. STS este cel care coordonează centrele de preluare apel 112. Sistemul 112, fiind creat pe la începuturile anilor 2000, nu a suferit nicio înnoire a acestor echipamente şi a infrastructurii. Aşa că acţiunea pe care o face STS acum pe fonduri europene este una foarte importantă şi extrem de bine venită, pentru că în primul rând aduce sistemul la nivelul anilor 2020. Tehnologia care va fi în sistem va fi una mult mai modernă decât a începutului anilor 2000. În al doilea rând, iar asta le va permite colegilor de la STS, în colaborare cu noi - şi au fost unele consultări deja - să îmbunătăţească software-ul care este folosit pentru gestionarea apelurilor. Ameliorarea sistemului va fi vădită, din punctul nostru de vedere, şi va avea un impact din punct de vedere calitativ şi asupra utilizatorului. S-ar putea să fie introdusă posibilitatea de video call, de discuţii video, pentru a vedea ce se întâmplă acolo. Din discuţiile pe care le-am avut inclusiv ieri cu colegii de la STS sunt prevăzute apelurile video, integrarea WhatsApp, pentru a discuta şi pentru a transmite imagini de la faţa locului. Nu vorbim aici doar de cazurile medicale, vorbim de incendii. Am văzut astfel de sisteme folosite în alte părţi. Partea de localizare să fie ameliorată, aducând tehnologii mai moderne de localizare. Deci, toate aste cu siguranţă o să le vedem încet-încet implementate în noua structură a sistemului.

AGERPRES: Au fost demarate procedurile de achiziţie a peste o mie de ambulanţe pentru SMURD şi serviciile de ambulanţă. Când estimaţi că vor fi putea intra efectiv în serviciu primele ambulanţe noi?

Raed Arafat: Noi avem mai multe licitaţii în curs, pe fonduri europene. Avem licitaţii care sunt pe partea de situaţii de urgenţă, care nu sunt ambulanţe, deci maşini de pompieri, autoscări. De exemplu, pe maşinile de pompieri este o licitaţie efectuată, pe o mie de maşini de capacitate 5.000 şi 9.000 de litri. Iar licitaţia este deja aproape de finalizare, adică o să ajungem la semnarea acordului cadru în cel mai scurt timp, sper. Bani pentru primele 500 de maşini de pompieri sunt. Asta înseamnă 8-10 maşini pe judeţ, depinde de mărimea judeţului, de subunităţile care sunt în el. Colegii pompieri o să primească maşini noi, şi nu numai pe incendii, pentru că în anul acesta se distribuie 64 de autoscări noi. Mai este o licitaţie pe încă o sută de autoscări, ca să ajungem ca majoritatea oraşelor mici, municipiilor, să aibă autoscări. În acest moment nu e situaţia aşa, sunt puţine. Anul trecut am reuşit să aducem 16, anul acesta 64. Sunt în curs de livrare, se va finaliza înaintea sfârşitului anului şi există o licitaţie pentru încă o sută.

După care, diferite mijloace de intervenţii la incendii de pădure. Elicopterele - caietul de sarcini este pe SEAP şi aşteptăm să fie validat ca să înceapă licitaţia. Acolo este vorba de elicoptere mari de căutare salvare, care să înlocuiască dotarea veche pe care o avem, alcătuită din elicoptere MI-17, MI-8. Vreo trei-patru elicoptere funcţionale, maxim. Noi o să ajungem la un număr mai mare de elicoptere mari funcţionale, dar şi elicoptere destinate salvării montane. Toate aceste lucruri sunt în curs.

În ceea ce priveşte ambulanţele de tip B, licitaţia s-a terminat. Am avut deja primele discuţii inclusiv azi (miercuri - n.r.) cu furnizorii şi cu Inspectoratul General. O să înceapă livrările din anul acesta. Vom continua şi anul viitor. Noi ne aşteptăm în total în anul acesta şi în anul viitor, în ce priveşte ambulanţele de tip B, C şi A, să atingem în jurul a 1.200 de ambulanţe. Dintre acestea, ambulanţele de tip B sunt majoritare, iar primele 400-500 ambulanţe de tip B şi C urmează să fie livrate anul acesta, până în decembrie. Vor fi distribuite şi serviciilor de ambulanţă şi SMURD.

AGERPRES: Despre câte elicoptere e vorba?

Raed Arafat: În prima fază, gândul este spre patru elicoptere pentru salvare montană şi şase elicoptere mari pentru căutare-salvare, pentru transport multiple victime şi pentru stingerea incendiilor. Deci, ne creştem capacitatea inclusiv pentru stingerea incendiilor în caz de incendii de pădure.

AGERPRES: Cum funcţionează, în momentul de faţă, colaborarea între SMURD şi serviciile de ambulanţă?

Raed Arafat: Serviciile de ambulanţă sunt în coordonarea Departamentului pe linia operaţională. Deci, este clar că, în mod normal, noi tratăm tot sistemul de urgenţă ca unic: serviciile de ambulanţă, SMURD, partea de pompieri, partea de aviaţie. Toate acestea sunt integrate sub o comandă unică. Colaborarea între SMURD şi serviciile de ambulanţă pe plan naţional, mai ales pe teren, nu are nicio problemă. Deci, vedem colaborare, vedem cum se completează, vedem cum lucrează colegii între ei. Deci, nu pot să reproşez că există deficienţe în colaborare, decât eventual dacă apare ceva punctual, care este normal în orice ţară care are astfel de servicii la diferite entităţi. Şi există acest lucru, uneori chiar în acelaşi serviciu, două echipe să nu colaboreze foarte bine între ele. Deci nu asta este problema. Cert este că avem încă oameni cărora nu le convine sistemul actual şi care cred că visează chiar să se întoarcă la ce a fost în anii ’90. Există oameni care visează că se poate să ne întoarcem, să avem un medic pe fiecare ambulanţă, cum era pe vremea anilor ’80. Este imposibil. Noi am făcut paşi majori în sistemul medical de urgenţă. Serviciile de ambulanţă au beneficiat foarte mult. Iniţial, la Ministerul Sănătăţii, când am avut acolo medicină de urgenţă coordonată unitar, să zicem, şi ulterior şi aici, când medicina de urgenţă şi restul situaţiilor de urgenţă sunt coordonate unitar, când am crescut, să zicem, paleta de coordonare, ca să aducem toate structurile la un loc.

Dacă ne gândim numai unde am fost în 2007-2008, când încă se foloseau Daciile Break la urgenţe şi unde suntem acum, diferenţa este de la cer la pământ, este imensă. Dacă vedem partea de pregătire, partea de dotare, conceptele, procedurile, tot - lucrurile s-au ameliora mult. Faptul că mai avem nemulţumiţi, faptul că mai vedem oameni care nu vor să stea în aceeaşi încăpere cu colegii lor, să lucreze... De exemplu, la dispeceratele integrate, acum suntem în toată ţara pompierii cu ambulanţa în aceleaşi dispecerate. A rămas Bucureştiul, unde încă discutăm, dar sunt convins că vom ajunge să îi ducem pe cei de la ambulanţă la dispeceratul integrat, unde sunt deja pompierii şi componenta medicală a lor, adică SMURD, şi unde urmează să vină chiar 112. Sunt discuţii, deja Primăria şi-a dat acordul şi urmează să vină 112 acolo. Şi a rămas să vină ambulanţa şi să avem acolo oameni de legătură cu Poliţia, Jandarmeria şi cu alte servicii pentru utilităţile publice, ca să asigurăm chiar un management integrat al situaţiilor de urgenţă la nivelul de Bucureşti-Ilfov. Acest lucru progresează.

Repet, nu sunt probleme majore sau care să îngrijoreze din punct de vedere al colaborării. Dacă sunt probleme, sunt unele punctuale, mici, care uneori nici nu merită să fie luate în seamă, decât că da, trebuie să discuţi, să le rezolvi, ca să nu se agraveze. Colegilor care încă încearcă să ne tragă unu-doi-trei-zece paşi înapoi trebuie să le spun că o să aibă din partea noastră o rezistenţă maximă să ne întoarcem înapoi. Noi vrem să mergem înainte. Există colaborare foarte bună inclusiv cu Ministerul Sănătăţii în perioada asta şi cu doamna ministru. Deci, nu avem probleme, chiar ni s-au aprobat acum două ordine care stăteau de mult în aşteptare şi care vor ameliora foarte mult funcţionalitatea în sistemul de urgenţă şi calitatea. Unu: pe atestatul asistenţilor medicali, pe care o să îi pregătim cu competenţe în plus pe domeniul urgenţelor medicale, aşa cum se întâmplă în alte ţări şi la nivelul serviciilor de ambulanţă şi la nivelul UPU SMURD. Iar al doilea este cu triajul şi protocoalele de triaj, unde o comisie de peste 25 de medici au lucrat pe aceste protocoale în cadrul unui program elveţian şi venim cu nişte ameliorări pentru a face funcţionalitatea în unităţile de primiri urgenţe mai bună.

Dovezile şi toate probele ştiinţifice arată - vedem inclusiv populaţia cum reacţionează - în mod clar, că unde suntem acum, pe sistemul medical de urgenţă, suntem mai bine decât unde am fost în 2006-2007, unde în mijlocul Bucureştiului se aştepta chiar şi o oră pentru a veni o ambulanţă la un accident rutier sau la o persoană căzută în stradă. Lucrurile acestea s-au ameliorat foarte mult. Îmi aduc aminte când în fiecare săptămână era un scandal, undeva, pe partea de urgenţe prespitaliceşti. Nu era o săptămână să nu ai o discuţie, că o ambulanţă a întârziat undeva şi a murit omul sau ambulanţa a întârziat şi au dus accidentatul cu maşina particulară. Astea erau la ordinea zilei înaintea anilor 2007. Şi uite, acum, totuşi apar discuţii, probleme. Sunt oameni nemulţumiţi că nu vine ambulanţa la un caz de cod galben sau uneori de cod verde în cinci minute. Totuşi, cazurile critice - poate apar excepţii de întârziere - sunt acum deservite altfel decât înainte, în regim de urgenţă, foarte rapid şi chiar se salvează vieţi, cu rezultate foarte bune.

AGERPRES: De ce a fost amânată atât de mult timp începerea activităţii Centrului Municipal Integrat pentru Situaţii de Urgenţă?

Raed Arafat: El a intrat deja de aproximativ trei luni în funcţiune. Acolo sunt pompierii cu partea medicală, cu SMURD. Ceea ce nu era planificat era să vină 112 acolo şi acum colegii de la STS au decis să se mute acolo cu operatorii care preiau apelurile pe Bucureşti-Ilfov. S-a solicitat acordul Primăriei - fiind un centru realizat de primărie - şi doamna primar general şi-a dat acordul pentru venirea 112 - loc exista. Aşteptăm Ambulanţa să se mute acolo, pentru că este obligatoriu - a rămas singurul loc unde suntem cu două dispecerate separate şi dacă avem orice situaţie critică în faţa noastră, cu accidente colective, cu probleme majore, cum a fost Colectiv, inclusiv cum a fost mitingul, când ai astfel de situaţii, cel mai bine este întotdeauna să ai un singur punct de unde se coordonează totul. Situaţiile de urgenţă necesită o abordare foarte reală şi pregătire. Nu putem să spunem că dacă e un dezastru vom colabora. Noi trebuie să colaborăm în fiecare secundă, în fiecare minut pe situaţiile de urgenţă curente, ca să fim pregătiţi să colaborăm când este un dezastru. Nu putem să avem o procedură pentru dezastre şi accidente colective şi alta pentru situaţiile care sunt de zi cu zi, un incendiu sau aşa mai departe. Şi orice situaţie curentă poate să se transforme într-un dezastru la orice secundă. De aici, un dispecerat unitar în Bucureşti, unde toată lumea stă împreună, unde deciziile sunt luate împreună, unde abordarea este unitară, devine din ce în ce mai obligatoriu.

De altfel, de pe vremea anului 2016 avem aprobat un memorandum guvernamental care zice că vom ajunge la un dispecerat integrat în Bucureşti. Era unul dintre punctele slabe pe care le-am identificat atunci. Clădirea acestui dispecerat este finalizată, deja au început să se mute în el, şi eu sper că o să avem în cel mai scurt timp exact ce trebuie să vedem acolo. Adică, pompierii cu SMURD şi cu Ambulanţa în acelaşi loc, împreună cu 112 şi împreună cu celelalte servicii prin ofiţeri de legătură. Bineînţeles, dacă este vreo calamitate în Bucureşti, în aceeaşi locaţie, în spate, este sala în care se întruneşte comitetul municipal şi poate chiar al judeţului Ilfov, unde vin primarul general, prefectul, preşedintele CJ să discute ce se face în intervenţia respectivă. Pentru că nu mai poţi separa Bucureştiul de Ilfov. Din 2011 am realizat comasarea Ambulanţei Bucureşti-Ilfov, iar în 2014-2015 comasarea ISU Bucureşti-Ilfov, pentru că nu era normal să ai două servicii într-o entitate care, în final, e continuă. Pe intervenţie, cel puţin, această zonă se tratează egal, pentru că ai străzi, din care jumătate sunt în Bucureşti, iar jumătate în Ilfov. Nu poţi să spui că acolo am un serviciu de ambulanţă şi aici altul, cum se întâmpla înainte de 2011.

AGERPRES: Dar când ar putea deveni Centrul Municipal Integrat pentru Situaţii de Urgenţă funcţional în aşa măsură încât să gestioneze un eveniment precum cel din Piaţa Victoriei?

Raed Arafat: Mutarea serviciului de ambulanţă este extrem de importantă. În secunda în care se mută, atunci într-adevăr elementele principale de coordonare pentru situaţii de urgenţă şi partea medicală vor fi în acelaşi loc. La acest moment, având două dispecerate: unul cu pompieri şi SMURD şi unul cu Ambulanţa, la distanţă între ele, normal, este ineficient.

Încă un argument foarte important este că serviciul de ambulanţă este într-o clădire care nu este consolidată şi care este cu risc seismic şi asta înseamnă că la un seism riscăm să pierdem şi dispeceratul medical din serviciul de ambulanţă şi să rămânem fără el. Din cauza asta este normal ca dispeceratul respectiv să fie mutat în noua clădire, care este făcută la parametri de construcţie foarte recenţi, care protejează personalul în caz de cutremur şi care îi permit să funcţioneze mai departe chiar dacă rămâne oraşul fără curent, fără apă, fără gaz. Acolo există tot ce trebuie ca această clădire să funcţioneze independent, pe durata unui dezastru. Şi pentru asta insist că trebuie cât mai urgent să fie făcută această mutare.

AGERPRES: Consiliul General al Capitalei a aprobat înfiinţarea a 13 noi subunităţi de pompieri în Bucureşti. Care este stadiul realizării acestora?

Raed Arafat: Există o evoluţie în acest sens, chiar acum câteva zile am vorbit cu cineva de la Primărie şi am înţeles că deja sunt în faza în care se fac studiile şi proiectarea pentru primele staţii. Am vorbit cu colegii de la pompieri Bucureşti, cât mai mult să participe şi să sprijine acest demers, pentru că interesul nostru este să creştem numărul staţiilor de intervenţie în Bucureşti.

AGERPRES: Aţi semnalat recent problema centrelor SMURD, care nu mai pot fi susţinute financiar pe fondul creşterilor salariale din administraţia locală. Aţi primit vreo reacţie sau soluţie din partea reprezentanţilor Guvernului?

Raed Arafat: Aici este vorba despre cinci judeţe, care au fost judeţe pionier în crearea echipajelor de prim ajutor. Vorbim de Mureş, Sibiu, Hunedoara, Arad şi Iaşi, unde încă înaintea apariţiei legii 95/2006, ei deja aveau echipe de prim-ajutor create cu sprijinul autorităţilor locale şi în colaborare cu ISU, iar când a apărut legea am creat cadrul legal prin care să finanţăm, prin bugetul de stat, maşinile, consumabilele şi reparaţiile, şi ei să finanţeze - în colaborare cu UAT-urile care sunt în jurul lor - personalul, care era în jur de 12 persoane pe punct. Nu e prima dată când se trece prin situaţia asta, când să vină un primar şi să vrea să desfiinţeze un echipaj. De fapt, noi am învăţat o lecţie foarte importantă, că e mult mai bine cum avem sistemul organizat: un sistem naţional, care aparţine statului, decât un sistem fragmentat şi care să aparţină autorităţilor locale. Pentru că, din păcate, foarte greu poţi să asiguri o viziune unitară şi un sistem puternic, bine pus la punct, standardizat, interoperabil, când dai fiecărei autorităţi locale o sarcină locală pe sistemul de urgenţă.

Ne-am confruntat începând cu anul trecut cu această ameninţare din ce în ce mai mare, că “Noi închidem echipajele, că nu mai avem bani pentru salariile oamenilor”. În unele situaţii s-au găsit soluţii temporare, cum e Mureşul, unde Consiliul Judeţean a venit cu sume de sprijin pentru autorităţile locale, dar au zis clar că: “Pe anul 2018, până la sfârşit, găsiţi-vă o soluţie”. Şi acolo vorbim despre cel puţin jumătatea echipajelor de prim ajutor din Mureş, care sunt multe. Deci, sunt vreo 13-14 echipaje, permanent funcţionale şi jumătatea lor aproape aparţin de aceste echipe civile. Gândiţi-vă ce ar însemna dispariţia lor. Asta înseamnă câteva zeci de intervenţii pe zi, poate, pe care le fac aceste echipaje. Sunt unele dintre ele izolate total, în zone rurale, care deservesc aceste zone din 2001. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla cu zona respectivă, dacă ar dispărea din peisaj acest echipaj. În mod clar trebuie găsită o soluţie.

În unele judeţe, primarii, care erau înţeleşi între ei că vor finanţa salariile, nu toţi şi-au respectat angajamentele şi nu toţi au plătit aceste salarii în fondul comun, pentru aceste echipaje. S-a trezit o singură primărie încărcată cu toate salariile celor 12 persoane. În alte cazuri, s-a schimbat primarul - pentru el asta nu mai e o prioritate şi aşa mai departe. Soluţia pe care noi o considerăm optimă este ca pentru o singură dată, prin lege, să preluăm aceste echipaje, să le integrăm în structurile noastre publice, la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, şi să terminăm tot acest bâlci şi să ne asigurăm că populaţia este deservită mai departe. În momentul în care vor dispărea aceste echipaje şi nu avem soluţii pentru rezolvarea problemei din zonele respective, o să avem persoane decedate, mai devreme sau mai târziu. Noi am atras atenţia autorităţilor locale şi autorităţilor judeţene în acest sens şi, bineînţeles, la nivel central încercăm să găsim o soluţie, chiar dacă multă lume vine şi îmi zice: “Nu avem bani, nu putem!”.

Eu cred că pentru aceste echipaje trebuie găsită o soluţie. Nu avem cum să lăsăm aceste echipaje să dispară. Şi sunt două aspecte aici: prezenţa echipajului şi corectitudinea faţă de oamenii care au deservit aceste echipaje ani de zile. Nu este normal. Îţi spune: “Eu închid echipajul, vino tu cu un echipaj de la ambulanţă sau de la pompieri militari să îl pui aici”. Adică eu dau afară oameni care au lucrat cinci-zece ani sau mai mult şi le spunem: ‘La revedere! V-am dat afară acum’. Ei nu mai pot fi încadraţi oficial să meargă să participe la un concurs la pompieri, din cauza vârstei. Deci i-am dat afară cu toată experienţa lor. Noi avem nevoie încă de a crea puncte de lucru noi. În loc să înlocuiesc 28 de echipaje de acest gen cu echipe pe care nu le am la acest moment şi care costă bani şi ele - pentru că trebuie să angajez oameni sau să găsesc o soluţie; eu nu pot să disloc echipe de la un loc la altul, pentru că nu am destule echipe unde le am acum -, dacă eu vin şi fac acest lucru, asta înseamnă că noi efectiv nu facem decât să pierdem nişte oameni care sunt cu experienţă. Şi sunt oameni împotriva cărora nu am avut niciodată reclamaţie, chiar dacă funcţionează de atâţia ani. Şi au salvat vieţi şi ei, au resuscitat oameni, au defibrilat şi au făcut tot ce trebuie să facă. Şi noi vom ajunge în final să pierdem 30 de puncte de lucru importante şi să prelungim timpul de intervenţie acolo.

Nu se poate să nu găsim o soluţie. Trebuie să ne aşezăm şi cu Finanţele şi cu toată lumea şi să spunem: ”În interesul a cel puţin 300.000 de oameni, poate aproape jumătate de milion de oameni - pentru că fiecare echipaj deserveşte minim 10.000 de oameni în zona lui de intervenţie - dacă noi lăsăm aceste echipaje să se oprească, înseamnă că lăsăm aceşti oameni descoperiţi, trebuie să aştepte ambulanţă de la o distanţă mai mare, ambulanţa trebuie să deservească încă 10.000 de oameni, ceea ce înseamnă că există şanse să nu fie liberă nici pentru unii, nici pentru alţii”. Toate astea sunt motive pentru a rezolva această problemă rapid şi fără foarte multe filosofii. Personalul trebuie preluat şi păstrat. Soluţia este fie să asigurăm de undeva finanţarea la primărie, fie - soluţia cea mai sigură şi stabilă - preluarea lor şi introducerea în sistemul oficial, al IGSU şi al SMURD-ului militar.

AGERPRES: După tragedia de la Colectiv au urmat controale intense privind respectarea normelor legale de securitate la incendiu. Au avut efect aceste controale? Care mai este situaţia în prezent?

Raed Arafat: Au fost multe controale inopinate şi au dus în unele zone chiar la închiderea temporară a unor localuri. Colegii noştri de la ISU au plan de control pe care îl fac. În ce priveşte avizele emise, creşterea între 2017 şi 2018 este de 28,6%, iar la autorizaţii emise creşterea din 2017 în 2018 este de 6,3%.

Noi încercăm să facem nişte modificări în legislaţie şi în legea 307 şi trebuie emisă şi o hotărâre de guvern, pentru a mai facilita, a uşura obţinerea avizelor şi autorizaţiilor, fără să afectăm partea de calitate şi de siguranţă a cetăţeanului. Aceste acte normative care au fost făcute la solicitarea Guvernului şi a doamnei ministru sunt în curs de realizare şi de obţinere a ultimelor aprobări pentru a fi trecute prin guvern şi atunci, într-adevăr, vom mai avea un pas făcut să nu mai blocăm oamenii acolo unde nu este într-adevăr necesar. Dar acolo unde e necesar să se blocheze un lucru care nu e sigur, acest lucru va rămâne şi se va face mai departe.

AGERPRES: În Grecia s-au înregistrat recent incendii de vegetaţie soldate cu un mare număr de victime, principalul motiv al tragediei fiind construcţiile ilegale. În România există o situaţie a zonelor în care accesul echipajelor de intervenţie este îngreunat sau împiedicat din cauza nerespectării disciplinei în construcţii?

Raed Arafat: Noi în fiecare an ridicăm această problemă, mai ales la inundaţii. La incendiile de pădure încă nu am avut astfel de situaţii de amploare, cum au fost în Grecia, în Portugalia, în Statele Unite, din fericire. Pot să spun că numărul incendiilor de pădure este, poate, chiar în creştere, şi al incendiilor care au necesitat intervenţii aeriene. Anul trecut, am avut câteva intervenţii în care am folosit resursele aeriene ale noastre şi ale Ministerului Apărării, pe lângă echipele terestre. Din ce vedem în lume, dacă Suedia a avut anul acesta incendii de pădure majore, cu intervenţii consistente şi a solicitat sprijinul UE prin mecanismul de protecţie civilă, vă daţi seama că toţi trebuie să fim pregătiţi. Cu schimbarea climatică, astfel de situaţii pot să devină din ce în ce mai grave.

Cu construcţiile ilegale ne-am confruntat pe partea inundaţiilor. Există construcţii făcute, şi unele recente, în zone inundabile, care în mod normal nu trebuie să se construiască acolo. Se construieşte, construindu-se se pune automat în pericol, când apar inundaţiile. Problema este că reproşul vine către noi, că nu rezolvăm una, că nu rezolvăm alta, că de ce nu este îndiguit, când ei ştiau foarte bine că zona este inundabilă şi că nu trebuia construit acolo, în primul rând. Sunt multe lucrări de amenajare care trebuie făcute pe partea hidro, ca să prevină inundaţiile în unele zone, dar sunt zone care istoric sunt inundabile şi oamenii construiesc. E o problemă serioasă, iar cei care o fac trebuie să înţeleagă că o fac pe răspunderea lor proprie. Noi ajutăm când suntem chemaţi, suntem chiar preventivi - recomandăm evacuările când ştim că se va întâmpla ceva - dar în acelaşi timp, cei care construiesc în zone ilegale trebuie să îşi asume această responsabilitate.

AGERPRES: Aţi cerut stoparea promovării noilor produse din tutun şi consumului acestora în spaţiile publice. A fost depusă la Senat în acest sens o iniţiativă semnată de 23 de parlamentari USR, PNL, UDMR şi câţiva independenţi. Credeţi în reuşita ei?

Raed Arafat: Cu fumatul şi sănătatea publică nu trebuie să avem culori politice. Dacă e o iniţiativă bună, indiferent cine o lansează, părerea mea este că trebuie să meargă mai departe şi să fie cât mai rapid adoptată. Bineînţeles că asta nu e decizia mea. E decizie politică. Dar, în mod normal, orice iniţiativă care vine pe linia asta, de protecţie a sănătăţii publice, a sănătăţii copiilor şi a celor care sunt expuşi la anumite noxe, este normal să fie pe cale rapidă spre aprobare. Eu sper că aceste demersuri să reuşească, pentru că ele nu vor face decât să limiteze accesul tinerilor şi al fumătorilor la aceste dispozitive. În final, cine vrea să le folosească le va folosi, dar nu va fi permisă reclama şi o să aibă acelaşi tratament pe care îl au şi ţigările clasice, pentru că, în final, indiferent care e situaţia lor - că ele sunt mai mult sau mai puţin nocive - ele rămân dispozitive nocive şi este clar că sănătatea trebuie protejată împotriva lor. În final, fiecare adult îşi ia decizia lui, dar noi avem obligaţia - lucru pe care îl fac şi Comisia Europeană, şi directivele europene - să limităm cât mai mult manipularea mediatică prin reclame incorecte şi subversive, care doresc să atragă o anumită generaţie - copiii, adolescenţii - către aceste produse.

Sursa: Agerpres