Raport dur al Consiliului Concurenţei: autostrăzi scumpe, puţine şi aproape niciodată terminate la timp

"În România, preţul mediu al unui km de autostradă construit în zona de şes este de 23,34 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostradă construit în zona de deal este de 20,87 milioane lei/km., ambele peste nivelul standardelor de cost. Comparativ cu Bulgaria, preţul mediu/km de autostradă construit în zonă de şes este de aproape 3 ori mai mare", se arată într-un raport al Consiliului Concurenţei privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România.

Cu o suprafață de 238.391 de kilometri pătrați şi cu o lăţime, de la Est la Vest, de peste 800 de kilometri, România are, în prezent, doar 545,9 de kilometri de autostradă. Un număr foarte mic, dacă este raportat la suprafaţa ţării, dar şi comparativ cu statele din regiune. Pentru a traversa ţara, din Constanţa până la prima autostradă spre Vestul Europei, la Mako, în Ungaria, trebuie parcurși aproape 900 de kilometri. Chiar dacă 400 km sunt de autostradă (Constanţa – Piteşti, Simeria – Deva, Timişoara - Arad şi centurile municipiilorPiteşti, Sibiu, Timişoara, Arad), drumul se parcurge în cel puțin 13 – 14 ore. Acest timp este echivalent cu cel necesar pentru traversarea întregii Europe, exclusiv pe autostradă, de la Mako la Rotterdam Olanda - cel mai mare port din Europa.

Infrastructura rutieră în principalele ţări din Europa

Pe baza informaţiilor disponibile la EUROSTAT, pentru anul 2011, a fost evaluată comparativ densitatea drumurilor/1000km2 (calculată ca raport între nr. de km de drumuri şi suprafaţa ţării), din 30 de țări europene. Astfel, Belgia are cea mai mare densitate de drumuri, cu peste 5000 km/1000Km2, urmată de Olanda şi Ungaria cu peste 2000 km/1000Km2. 10 ţări din cele 30 analizate au valori sub 500 km/1000Km2. Cu o densitate de 350 km/1000Km2 , România se situează cu mult sub media europeană de 1196 km/1000Km2 , pe poziţia 23 din 30.

Ca număr de km. de autostradă construiţi în perioada 2007 – 2011, Spania este liderul Europei cu 1541 km de autostradă, urmată de Franţa, Ungaria şi Polonia cu peste 400 de km construiţi. România se situează pe poziţia 16 din cele 31 ţări incluse în comparaţie, cu 69 de km construiţi în perioada analizată, fiind sub media europeană de 158 de km construiţi. Un număr de 5 ţări europene nu au construit autostrăzi în perioada 2007 – 2011, respectiv Belgia, Cipru, Letonia, Lituania şi Islanda.

Infrastructura rutieră și de autostrăzi în principalele ţări din Europa de Est

Astfel, Ungaria are cea mai mare densitate de drumuri, cu peste 2000 km/1000Km2, urmată de Cehia şi Polonia cu peste 1000 km/1000Km2. 3 din cele 9 țări analizate au valori sub 500 km/1000Km2. Cu o densitate de 350 km/1000Km2, România se situează cu mult sub media est-europeană de 933 km/1000Km2, pe poziţia 8 din 9.

Cele mai multe tronsoane s-au dat în folosinţă cu întârziere, termenele de execuţie fiind depăşite cu mai mult de un an. Cel mai lent au lucrat americanii de la Bechtel care au dat în folosinţă doar 52 de kilometri în şase ani. Centura Aradului a fost gata după doi ani, aceaşi întârziere având loc şi pe sectorul dintre Medgidia şi Constanţa a Autostrăzii Soarelui.

Statul a mizat prost pe termenul de garanţie de doi ani pentru că multe din lucrări necesită reparaţii. Pe autostrada Bucureşti-Cernavodă s-au efectuat reparaţii de 300 milioane de euro. Conform Consiliului, suma ar fi putut fi la jumate dacă garanţia era de cinci ani. Un semnal de alarmă e tras la sectorul Orăştie-Deva, unde după numai trei luni de la inaugurare, există deja denivelări.

Autoritatea de Concurenţă atrage atenţia asupra numărului mare de acte adiţionale la contracte. CNADNR a semnat, de exemplu, între iunie 2010 şi iunie 2011 96 de astfel de acte. În cazul a 24% dintre acestea valoarea contractului a crescut în medie cu 5%.