Raport: În România nu există un sistem de incluziune socială a foştilor deţinuţi

"Analiza mecanismelor de incluziune pe piaţa muncii a foştilor deţinuţi din România a condus la concluzia că în România nu există un sistem de incluziune socială a deţinuţilor după ce aceştia au fost eliberaţi. Politicile sociale ce se adresează acestui grup vulnerabil cuprind măsuri fragmentate, incoerente, insuficient de cunoscute de către cei interesaţi şi inadecvate specificului acestui grup", se arată în rezumatul adresat factorilor de decizie inclus în raport.

Instituţiile chemate să pună în practică aceste măsuri nu dispun de mecanisme de cooperare eficiente. "De cele mai multe ori colaborarea acestora are un caracter ad-hoc sau bazat pe aşa-numitele soft-laws, precum protocoale de colaborare sau acorduri", indică raportul.

Documentul citat semnalează că deţinutul trebuie să aştepte până în momentul eliberării pentru a fi considerat "persoană aflată în căutarea unui loc de muncă". Totodată, fosta persoană privată de libertate trebuie să se adreseze cu cerere şi dosar la oficiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă iar ulterior să aştepte o perioadă până când solicitarea sa va fi procesată, însă este cunoscut în literatura de specialitate că un fost deţinut este cel mai vulnerabil chiar în primele zile de după ieşirea din penitenciar.

Raportul PNUD constată politici de reintegrare necorespunzătoare şi în sferele aflate în directă interacţiune cu problematica reintegrării sociale, cum ar fi accesul la un adăpost, acte de identitate, prestaţii sociale etc.

Recomandări:

- pentru a garanta continuitatea intervenţiilor pre şi post-liberatorii am recomandat ca serviciile de probaţiune să îşi asume un rol integrator, de platformă a managementului transferului deţinutului din interiorul penitenciarului către comunitate,

- am sugerat valorificarea resurselor de voluntari din organizaţiile neguvernamentale şi utilizarea la maximum a serviciilor sociale, mai ales în cazul în care foştii deţinuţi nu vor fi supravegheaţi de către serviciile de probaţiune, în conformitate cu noul Cod Penal,

-  adoptarea unei hotărâri de guvern privind cooperarea inter-agenţii care să prevadă, printre altele, responsabilităţi clare în sarcina fiecărei instituţii şi sancţiuni în caz de nerespectare a competenţelor şi a termenelor de intervenţie, se arată în rezumatul adresat factorilor decizionali inclus în documentul PNUD.

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Cătălin Claudiu Bejan, a declarat în conferinţa de lansare a studiului că este nevoie de un mecanism integrat interinstituţional pentru a-i ajuta pe foştii deţinuţi să se reintegreze în societate.

"Noi ne-am asumat faptul că deţinuţii sunt parte din viaţa noastră instituţională şi că această etapă nu trebuie să reprezinte un punct terminus pentru ei, ci trebuie să constituie o etapă în drumul lor către o viaţă normală. Deţinuţii nu sunt numai ai ANP, ci sunt produsul mediului în care trăim. Depinde de noi dacă ei vor rămâne în penitenciarele noastre sau vor primi suportul de care au nevoie, astfel încât după ieşirea din penitenciar să redevină membri demni ai societăţii", a subliniat Bejan.