Raport WWF: România mai are lacune în domeniul gestionării efective a ariilor protejate Natura 2000

Totuşi, persistă unele lacune în domeniul gestionării efective a acestor zone valoroase, în timp ce costurile aferente managementului acestor situri au fost estimate la cel puţin 412 milioane de euro/an, dublu faţă de alocarea financiară din fondurile europene pentru perioada 2014 - 2020, pentru întreg sectorul biodiversităţii, relevă raportul "Stadiul implementării Directivelor Natura 2000 în România", publicat, joi, de WWF-România. 

'Deşi România a reuşit să transpună la nivel naţional legislaţia europeană pentru conservarea naturii (Directivele Natura 2000), aceasta nu este suficient de bine corelată cu legislaţia din alte domenii, precum energia, transporturile sau agricultura, principalele domenii care cauzează şi accelerează, în mod dovedit, degradarea şi pierderea biodiversităţii (...) România a desemnat, până acum, 583 de arii protejate Natura 2000, acoperind aproape 25% din teritoriul naţional, însă persistă unele lacune în domeniul gestionării efective a acestor zone valoroase. Există încă situri Natura 2000 fără custozi şi fără plan de management (...). Costurile aferente managementului siturilor Natura 2000 din România au fost estimate la cel puţin 412 milioane de euro/an, respectiv 503,9 milioane de euro/an pentru o acoperire optimă, or alocarea financiară din fondurile europene pentru perioada 2014 - 2020, pentru întreg sectorul biodiversităţii (deci nu numai Natura 2000), este de 203 milioane de euro/an', se arată în Raportul citat. 

În acest context, realizatorii studiului susţin că, la nivel european, beneficiile asociate reţelei Natura 2000 au fost estimate la 200 - 300 de miliarde de euro/an şi la 4,5 - 8 milioane de locuri de muncă, prin serviciile de turism şi recreere. 

"Există o problemă de transparenţă în cazul investiţiilor cu potenţial impact semnificativ asupra integrităţii unui sit Natura 2000 şi a comunităţilor locale. Tendinţa investitorului, din experienţa WWF (mai ales în cazul microhidrocentralelor), este aceea de a minimiza impactul şi de a discuta proiectul doar la nivelul autorităţilor publice care avizează un astfel de proiect. Obligaţia minimă legală de a afişa un anunţ la uşa primăriei sau de a-l publica într-un ziar local de cele mai multe ori prea puţin citit de membrii comunităţilor locale, ori publicarea selectivă a unor astfel de informări pe website-urile autorităţilor de mediu, nu pot asigura o informare suficientă sau implicare a celor interesaţi sau afectaţi. În România, deficienţele constatate în privinţa aplicării lor îngreunează sau chiar împiedică eforturile de conservare şi dezvoltarea durabilă, în limitele date de resursele naturale (...)", se notează în document. 

Raportul "Stadiul implementării Directivelor Natura 2000 în România" a fost publicat în contextul campaniei europene #NatureAlert, demarată de WWF şi alte organizaţii din domeniul conservării naturii în anul 2015. 

La elaborarea documentului, WWF a utilizat informaţii disponibile public, informaţii obţinute direct din activitatea curentă a organizaţiei, precum şi informaţii provenite din răspunsurile participanţilor instituţionali (instituţii publice, ONG-uri, asociaţii, sectorul de business) la consultarea publică (Fitness check) privind legislaţia Natura 2000 organizată de Comisia Europeană, anul trecut. 

Anul trecut, coaliţia #NatureAlert, formată din ONG-uri de pe tot cuprinsul UE şi reprezentată în România prin WWF, Societatea Ornitologică Română şi Coaliţia Natura 2000, a lansat campania "Alertă pentru natură", cu scopul prevenirii deschiderii spre revizuire a Directivelor Natura 2000 de către Comisia Europeană. Prin intermediul acestei iniţiative, s-a reuşit mobilizarea a peste jumătate de milion de cetăţeni europeni, 12 miniştri de mediu şi Parlamentul European în sprijinul Directivelor Natura 2000 şi a ideii de îmbunătăţire a implementării lor la nivel naţional.