Raportul OECD privind locurile de muncă dezvăluie problema şomajului în rândul tinerilor

Astfel, conform previziunilor pe care le fac autorii documentului, șomajul va rămâne la cote ridicate până la sfârșitul anului viitor, situându-se la un nivel mediu de 8 procente și afectând astfel nu mai puțin de 48 de milioane de oameni și familiile acestora. Raportul anticipează faptul că în economii solide, precum cea a SUA și a Germaniei, rata șomajului este de așteptat să înregistreze o scădere, în timp ce în state precum Grecia, sau Spania, numărul celor afectați de șomaj va crește.

Un alt aspect deosebit de grav pe care îl pune în evidență documentul este faptul că, în contextul crizei economice, șomajul a afectat în mod special două categorii sociale: muncitorii necalificați și tinerii. Astfel, documentul observă că, angajații mai în vârstă au rezistat crizei financiare mai bine decât cei proaspăt intrați pe piața muncii. O dovadă în acest sens este şi faptul că șomajul în rândul tinerilor depăşeşte 60% în Grecia, 55% în Spania sau 40% în Italia şi Portugalia, faţă de o medie europeană de sub 25%.

În acest context, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare susține că tinerii au nevoie urgentă de ajutor din partea guvernelor, pentru a-și putea găsi un loc de muncă. OECD avertizează, totuși, că liderii nu trebuie să repete greșelile făcute în trecut, gândindu-se că angajarea persoanelor cu mai multă experiență vine pe cheltuiala tinerilor și că programele de pensionare anticipată reprezintă o soluție de a reduce șomajul în rândul acestora.

Concluziile raportului OECD se întâlnesc în bună măsură cu măsurile adoptate recent de către Uniunea Europeană pentru a-i ajuta pe tinerii afectați de șomaj să își găsească un loc de muncă. Liderii UE au decis să aloce pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor circa 8 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor fonduri urmează să fie deblocate într-o perioadă de doi ani începând cu 2014, iar restul pe parcursul celor şapte ani ai următorului exerciţiu bugetar al Uniunii.

Fondurile rezervate urmează să fie direcționate cu preponderență către regiunile unde şomajul în rândul tinerilor trece de 25%, dar vor putea fi accesate și de către zonele în care situația este mai bună, cum ar fi România.

Ţara noastră se află sub media europeană atât în ceea ce privește rata generală a șomajului, cât și pe cea care afectează persoanele cu vârsta sub 25 de ani. O explicaţie este legată şi de migraţia forţei de muncă tinere în ţările occidentale. Totuși, cu o rată de aproape 23%, România trebuie să ia foarte în serios combaterea șomajului în rândul tinerilor și să speculeze toate oportunitățile pe care le are la dispoziție, inclusiv prin accesarea unui volum cât mai mare din fondurile europene alocate în viitorul exercițiu bugetar. Ceea ce implică o îmbunătățire a performanțelor în atragerea banilor europeni. Semnalele din ultima perioadă indică progrese ale adminstraţiei româneşti care a crescut rata de absorbţie la aproximativ 20%. Este o tendinţă pozitivă care trebuie mult accentuată în anii care vin.