Rata mare a șomajului tinerilor e un indicator al slabei performanțe a măsurilor guvernamentale

''Rata mare a șomajului în rândul tinerilor din România este un indicator exact al slabei performanțe a măsurilor guvernamentale. (...) O evaluare comparativă a situației României în privința contextului economic în care se plasează generația tânără și a inserției acesteia pe piața muncii indică un deficit net de rezultate în cazul tinerilor din România, măsurat atât prin condițiile de trai, cât și prin rata șomajului'', arată Marilen Pirtea într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

Potrivit acestuia, în actualele condiții economice defavorabile tinerilor, exprimate printr-o pondere de 30,7% din totalul tinerilor din România care trăiesc în condiții de privare materială severă (față de o medie UE de 11,4%), este mai mult decât evidentă nevoia de intervenție prin măsuri guvernamentale pentru prevenirea crizei șomajului la nivelul populației cu vârste între 18 — 29 de ani.

Rata șomajului în rândul tinerilor de sub 25 de ani în România se situează, conform unui recent Raport al Curții de Conturi Europene citat de rectorul UVT, la un nivel peste media europeană (medie situată la 18,8%), trecând în 2017 de 20%, deși România înregistrează cea mai mică rată generală de șomaj din UE (5,9%).

Deputatul subliniază că, deși guvernarea PSD-ALDE a promis măsuri active pentru incluziunea profesională și socială a tinerilor, aplicarea de către aceasta a principalelor programe susținute de UE pentru tineri, respectiv ''Garanția pentru tineret'' (măsuri în primele patru luni de după încheierea școlii sau intrarea în șomaj) și ''Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor'' (program destinat regiunilor europene în care șomajul tinerilor depășește 25% în categoria 15-24 de ani), se află într-un impas major.

''Cele două programe europene prioritare, destinate ameliorării ratei șomajului tinerilor în Europa, nu se pot implementa de la Bruxelles, având nevoie de guverne responsabile la nivelul fiecărei țări membre, iar Guvernul României demonstrează prea puțină implicare atât în privința măsurilor globale destinate adaptării condițiilor socio-economice pentru o mai rapidă inserție a tinerilor, cât și în privința implementării mai transparente și mai eficiente a programelor susținute de UE prin intermediul ministerelor de linie'', detaliază Marilen Pirtea.

Segmentul cel mai vulnerabil, căruia i se adresează Garanția pentru tineret, este așa-numita categorie NEET, tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. A doua categorie cuprinde tinerii defavorizați localizați în zone cu rate mari ale șomajului, pentru care se aplică Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

''Solicităm atât Guvernului, Ministerului Muncii și Justiției Sociale și Ministerului Educației Naționale o evaluare completă și un set de măsuri pentru reformarea și eficientizarea modului în care se implementează aceste programe, pentru că de modul în care investim astăzi în tineri depinde nu doar viitorul nostru european, ci și al fiecărei comunități locale și regionale, ca și al României în ansamblu'', a conchis Marilen Pirtea, care este și secretarul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.