Război al declarațiilor între Tudorel Toader și ambasadorul Hans Klemm

„Eu am avut trei întâlniri cu ambasadorul Statelor Unite, dar întâlniri oficiale, nu private pentru că relațiile dintre noi nu sunt de natura unei întâlniri private. Toate trei au avut loc la Ministerul Justiției, toate trei au fost la solicitarea ambasadorului Statelor Unite.(...) Pot să vă spun faptul că ambasadorul Statelor Unite nu este jurist și cred, afirm în deplină cunoștință de cauză, pe de o parte nu-i jurist, pe de altă parte nu cunoaște mecanismele statului de drept din România, reglajul, arhitectura autorităților din România și atunci cred că e greu să integrezi o propunere de modificare într-un context legislativ pe care nu îl cunoști”, a declarat Tudorel Toader, la postul de televiziune Antena 3, informează Agerpres.

Totodată, ministrul Justiției a precizat că ambasaodrul american a aflat că proiectul privind modificarea legilor pe Justiție a venit de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Reacția vine după ce, în cursul zilei de joi, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a afirmat că propunerile de modificare ar putea „inversa” parcursul României, în ceea ce privește statul de drept.

Avertismentul lui Klemm

„Statele Unite au anumite îngrijorări față de propunerile Ministerului Justiției. Mi-am exprimat aceste îngrijorări în mod privat, cu ministrul sau cu alți membri ai Guvernului, și am făcut lucrul acesta public, într-o declarație oficială”, a afirmat Hans Klemm, care s-a aflat la Global SOF Symposium Europe.

În opinia diplomatului american, propunerile lui Tudorel Toader ar putea inversa parcursul României dprivind un sistem judiciar independent și un pachet anticorupție puternic.

„Eu cred, Statele Unite ale Americii cred că România, din 2004, a făcut pași foarte importanți pentru a avea un sistem judiciar independent și un parchet anticorupție puternic. Mai pot fi făcute lucruri în privința Educației, dar, prin realizările ce au început în 2004, România a devenit un model pentru regiune și este o inspirație pentru Statele Unite ale Americii. Vrem ca România să rămână pe direcția pe care și-a consolidat-o în ultimii ani. Suntem îngrijorați că propunerile ministrului ar putea inversa acest parcurs pentru România”, a mai spus Hans Klemm.

Proiectul Legilor Justiției, avizat negativ de CSM

Adoptat cu scor strâns - 10 la 8, avizul negativ dat de CSM are rol consultativ. Asta înseamnă că Tudorel Toader poate sau nu să ţină cont de părerea judecătorilor şi procurorilor. Însă şi ministrul Justiţiei ştie că ultimul cuvânt îl vor avea de spus parlamentarii.

Mădălina Dobrovolschi, purtător de cuvânt al Preşedintelui a precizat că evaluarea șefului statului este „identică” cu a sa.

„Preşedintele apreciază că CSM, în calitate de garant al independenţei justiției, a evaluat în detaliu şi cu mult profesionalism propunerile Ministerului de Justiție înainte de a le respinge. Chiar dacă avizul este consultativ, Guvernul şi Parlamentul nu au cum să ignore acest semnal.”

Ce conține proiectul

Proiectul Ministerului Justiției privind modificarea Legilor Justiției a fost publicat în 30 august, și trimis spre avizare la CSM.

Pe 30 august, Ministerul Justiției a publicat proiectul de modificare a legilor Justiției, trimis pentru avizare la CSM de ministrul Tudorel Toader.

„Proiectul își propune să aducă modificări, în principal, prevederilor privind evaluarea profesională, promovarea în funcții de execuție la instanțe și parchete, numirea în funcții de conducere la instanțe și parchete, reglementarea situațiilor în care magistrații sunt în imposibilitatea de a-și exercita funcția, precum și eficientizarea managementului instanțelor și parchetelor”, se arată în expunerea de motive a proiectului de pe site-ul Ministerului Justiției.

Proiectul conține o serie de modificări, printre care numirea procurorului general și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, preluarea Inspecției Judiciare de către MJ, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.

Referitor la numirea procurorului general și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT, proiectul prevede că aceștia vor fi selectați dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.

Astfel, ministrul Justiției va avea prerogativa de a selecta candidaturile pentru funcțiile de conducere, având obligația ca la finalul procedurii să înainteze CSM cel puțin două propuneri de numire, iar CSM, în cadrul unei proceduri transparente, va dispune asupra numirii în funcția de conducere.

În ceea ce privește Inspecția Judiciară, proiectul prevede că va trece de la CSM la Ministerul Justiției. Potrivit sursei citate, măsura ar fi „menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea”.

Proiectul de lege mai prevede ca, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, să se reglementeze organizarea și funcționarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.

Printre modificările propuse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor se mai numără instituirea condiției vârstei minime de 30 de ani și a vechimii minime de cinci ani în una dintre profesiile juridice reglementate de lege, precum și susținerea testului psihologic și verificarea bunei reputații, anterior susținerii probelor propriu-zise pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii.

În plus, se prevede creșterea la opt ani a vechimii minime în funcția de procuror pentru a putea fi numit la DNA sau DIICOT, majorarea numărului de posturi din cadrul Inspecției Judiciare și abrogarea dispoziției care prevede gestionarea bugetului instanțelor de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.