Războiul Oprescu vs. primari de sector şi ce ar putea câştiga Bucureştiul

Pe agenda legislativă a Parlamentului se află în aceste zile un proiect de lege cu relevanță deosebită pentru București. Este vorba despre o nouă Lege a Salubrizării, prin care se propune recentralizarea acestui serviciu esențial pentru orice oraș modern și, cu atât mai mult, pentru o capitală europeană a secolului XXI. Vorbim despre o lege cu implicaţii directe asupra curățeniei în spațiile publice, ridicării gunoiului, reciclării, sau deszăpezirii oraşului.

Proiectul a suscitat până în acest moment dezbateri aprinse, în condițiile în care primarii de sectoare par, în majoritatea lor, să fie împotriva readucerii serviciului de salubrizare în subordinea Primăriei Capitalei.

În esență, două sunt argumentele invocate în sprijinul acestei opoziții. În primul rând, edilii de la sectoare contestă oportunitatea unei asemenea schimbări, considerând că la ora actuală serviciul de salubritate funcționează corespunzător sub păstorirea primăriilor de sector. Cel de-a doilea argument invocat este legat de faptul că, prin trecerea serviciului de salubritate în subordinea Primăriei Capitalei, administrația Bucureștiului va face un pas înapoi, contrar spiritului şi tendinţei generale de descentralizare.

De cealaltă parte, Primăria Capitalei susține că scoaterea salubrizării din sfera decizională a primăriilor de sector va asigura premise pentru îmbunătățirea serviciilor oferite bucureștenilor. Și aceasta pentru că Primăria Capitalei va putea impune standarde unitare pentru toate sectoarele Bucureștiului, iar cetățenii Capitalei care locuiesc în Ferentari, spre exemplu, vor beneficia de aceleași servicii ca locuitorii cartierului Primăverii.

Este așadar evident că între viziunea Primăriei Generale și aceea a primăriilor de sector există o diferență fundamentală, care poate fi sintetizată prin paradigma centralizare – descentralizare. Întrebarea care se pune este însă dacă Bucureștiul trebuie să mizeze pe o viziune integrată de management și dezvoltare, sau trebuie să meargă mai departe pe varianta a șase bugete și responsabilități distincte pentru modul în care sunt cheltuite acestea.

Răspunsul este dificil de găsit. Cert este că, dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în domeniul salubrizării Bucureștiului în ultimii 10 ani, vom constata diferențe semnificative între calitatea serviciilor asigurate în diferitele sectoare, cu toate că, până la urmă, și sectorul 1 și sectorul 5 sunt parte a aceluiași tot unitar: Capitala României.

În același timp însă, nu putem să nu remarcăm faptul că, la fel ca și în alte domenii, și în ceea ce privește salubrizarea, se cunoaște mâna gospodarului. Să ne aducem aminte de cum arătau străzile Bucureștiului înainte de 2001, când a fost luată decizia de a trece serviciile de salubritate în subordinea primarilor de sector: în anii 1990 coșurile de gunoi erau o raritate pe străzi, iar pe la colțuri, chiar și în zonele centrale, era plin de mizerie și deșeuri. În egală măsură însă, nu se poate nega faptul că la capitolul salubrizare, unele dintre primăriile de sector au făcut de atunci încoace mai multe decât altele și că, străbătând Bucureștiul de la un capăt la altul, există zone care lasă mult de dorit din punctul de vedere al curățeniei.

Așadar, a muta deciziile legate de salubrizarea Capitalei înapoi la Primăria Generală sau, dimpotrivă, a le păstra în sfera primăriilor de sector nu reprezintă în sine o garanție că bucureștenii vor avea parte de servicii mai bune. Pentru că, vorba românului, omul sfințește locul. Dacă serviciul de salubritate se va reîntoarce la Primăria Capitalei, iar în fruntea acesteia se va afla un edil general destoinic, atunci lucrurile vor merge bine. Și viceversa.

Cert este că o decizie cu privire la modul în care va fi asigurat serviciul de salubritate și, în general, cu privire la viziunea de dezvoltare a Capitalei trebuie luată. Iar USL, care a câștigat anul trecut pe linie în București, are tot interesul să ia o decizie clară, întemeiată pe cât mai multe argumente de ordin obiectiv, având ca reper îmbunătăţirea calităţii vieţii bucureştenilor.

Disputa dintre primarii de sector și Sorin Oprescu a generat până acum câteva declarații conflictuale din partea primilor, pe care media nu a ezitat să le amplifice. Iar senzația indusă publicului este că între USL și candidatul pe care l-a sprijinit la Primăria Generală a apărut o falie.

Dincolo însă de asemenea considerente, cel mai important este că atât timp cât primarii de sectoare și Primarul General se află pe poziții divergente, Capitala riscă să stea pe loc. Disputele şi dezbaterile sunt bune până la un punct pentru că ajută la alegerea celor mai bune decizii. Dar angajamentul de a oferi o viață mai bună bucureștenilor trebuie îndeplinit. Ceea ce nu se poate întâmpla decât prin buna conlucrare între edili și implementarea unei viziuni comune, oricare ar fi ea.

Concluzionând, se poate spune că decizia pe care USL o are de luat este o oportunitate, mai ales în contextul fricțiunilor apărute în ultima perioadă în interiorul Uniunii. Și este de datoria Uniunii Social Liberale să arate că dincolo de multitudinea de soluţii pe care le prezintă reprezentanţii sau partenerii săi - ceea ce este un lucru bun - poate să ia o decizie consensuală în folosul Bucureştiului.