Rețeta relansării Hidroelectrica funcționează și la Poșta Română

Printre companiile aduse în pragul falimentului în perioada guvernărilor PDL-iste se numără și Poşta Română, care a consemnat în perioada 2008-2012 pierderi cumulate de nu mai puțin de 530 milioane de lei, cu toate că a bugetat profit în fiecare an. Iar situația financiară a companiei era cu atât mai gravă cu cât, în 2013, piața serviciilor poștale a fost complet liberalizată, iar Poșta Română era în pericol să nu poată face față concurenței.

În aceste condiții, restructurarea și eficientizarea activității Poștei Române era absolut necesară. Desigur, s-ar fi putut opta și pentru varianta privatizării, lăsând în grija investitorului care avea să preia compania națională de servicii poștale sarcina de a o readuce pe profit. Dar, în această situație, prețul pe care statul român l-ar fi putut obține din vânzarea pachetului majoritar de acțiuni ar fi fost unul modic.

Cabinetul a mers însă pe o altă variantă. A fost numită o nouă conducere, iar aceasta a început un amplu proces de restructurare și reașezare a întregii activități pe coordonate de eficiență economică.

Desigur, procesul nu a putut fi făcut fără a se umbla și la schema de personal a Poștei Române, mult supraîncărcată în condițiile în care conducerile anterioare nu au avut în vedere ca aceasta să reflecte un proces eficient de prestare a serviciilor. La 1 ianuarie 2013, Poşta Română avea 32.887 de angajaţi. În perioada 18-23 august 2013, 3.650 de angajaţi ai companiei au fost disponibilizaţi, dintre aceştia 66% optând individual pentru acest proces. La data de 31 decembrie 2013, numărul de angajaţi ai Poştei Române era de 27.451, cu 5.436 mai puţini decât la începutul anului.

Angajații care au rămas însă în cadrul Poștei au însă perspective mult mai bune în ceea ce privește siguranța locurilor de muncă pe care le ocupă, în condițiile în care compania a reintrat pe profit. Astfel, în ultimul trimestru al anului 2013, Poșta Română a raportat un profit operaţional de 15,1 milioane de lei, în condițiile în care compania a reușit să își păstreze cota de piață.

În același timp, Poșta Română a reușit să redevină un contributor serios la bugetul de stat, compania achitând în 2013 impozite și taxe de peste 240 milioane de lei. În privința datoriilor acumulate ca urmare a amenzii primite de la Consiliul Concurenţei în anul 2007 și a sumelor restante identificate de ANAF, acestea au fost reeșalonate pe 5 ani, pentru a ajuta compania să își îmbunătățească situația financiară.

Poșta Română poate fi considerată astfel o nouă poveste de succes, care demonstrează că o companie de stat poate fi un contributor net la bugetul de stat, dacă există bunăvoință și competență.