Record mondial: transfer de date wireless la 100 Gbiţi/s
 
					Extinderea reţelelor de telecomunicaţii prin cablu necesită investiţii mari, atât în mediul urban, cât şi în zonele rurale. Transmisiile de date în bandă largă, obţinute prin intermediul comunicaţiilor radio, ar putea permite ca reţelele de comunicaţii să traverseze râuri, autostrăzi sau zone naturale protejate şi prin conectarea diferitelor noduri de comunicaţie să se poată realiza o extindere a reţelelor care să devină fezabilă din punct de vedere economic.
În numărul curent al revistei Nature Photonics, cercetătorii prezintă o metodă de transmitere a datelor, fără fir, la o viteză de 100 gigabiţi pe secundă, ceea ce reprezintă un nou record mondial.
În cadrul experimentului ce a permis obţinerea acestui  record, viteza de 100 gigabiţi de date pe secundă a fost obţinută prin  transmisia datelor la o frecvenţă de 237,5 GHz pe o distanţă de 20 m din  cadrul unui laborator. În cazul experimentelor anterioare, realizate în  cadrul proiectului „Millilink" finanţat de BMBF, s-au atins viteze de  40 gigabiţi pe secundă la transmiterea datelor de-a lungul unor distanţe  mai mari de 1 km. Pentru obţinerea celui mai recent record mondial,  oamenii de ştiinţă au aplicat o metodă fotonică pentru a genera semnale  radio la emiţător. În receptor s-au utilizat doar circuite electronice  integrate pentru recepţia transmisiei radio.
Proiectul nostru s-a concentrat pe integrarea unui releu radio, de bandă  largă, în cadrul sistemelor pe bază de fibră optică", declară  profesorul Ingmar Kallfass. El a coordonat proiectul „Millilink" în  cadrul unei cercetări finanţate de Fraunhofer Institute for Applied Solid State Physics (IAF) şi Karlsruhe Institute of Technology (KIT). De la începutul anului 2013, el a coordonat cercetarea din cadrul Stuttgart University.  „Pentru zonele rurale, în special, această tehnologie reprezintă o  alternativă ieftină şi convenabilă la reţelele de fibră optică, deoarece  extinderea acestora, de multe ori, nu poate fi justificată din punct de  vedere economic". De asemenea, Kallfass întrevede o cerere a acestei  tehnologii în cadrul locuinţelor particulare: „La o viteză de transfer a  datelor de 100 gigabit pe secundă, ar fi posibil să putem transmite  conţinutul unui disc Blu-ray sau a cinci DVD-uri între două dispozitive,  prin semnale radio, în doar două secunde".
În cadrul  experimentelor efectuate s-au aplicat, în mod combinat, cele mai recente  tehnologii din domeniul radio şi al electronicii: în primul rând,  semnalele radio sunt generate cu ajutorul unei metode optice. Mai mulţi  biţi sunt combinaţi prin intermediul aşa-numitelor simboluri de date şi  apoi sunt transmişi în acelaşi timp. După transmitere, semnalele radio  sunt recepţionate prin intermediul unor circuite electronice integrate  active.
Transmiţătorul generează semnalele radio cu ajutorul unui aşa-numit mixer de fotoni,  de bandă foarte largă, realizat de compania japoneză NTT-NEL. În acest  scop, două semnale laser optice, de frecvenţe diferite, sunt suprapuse  pe o fotodiodă. În consecinţă, este generat un semnal electric a cărui  frecvenţă este egală cu diferenţa de frecvenţă a celor două semnale  optice, în acest caz de 237,5 GHz. Semnalul electric din domeniul  lungimilor de undă milimetrice este emis prin intermediul unei antene.
„Un  avantaj important al metodei fotonice este acela că fluxurile de date  din cadrul sistemelor bazate pe fibră optică pot fi convertite direct în  semnale radio de înaltă frecvenţă", spune profesorul Jürg Leuthold. El a  propus soluţia fotonică care a fost realizată în cadrul acestui  proiect. Fostul şef al KIT Institute of Photonics and Quantum  Electronics (IPQ) colaborează în prezent cu ETH Zürich. „Acest avantaj  permite ca legăturile stabilite prin intermediul releelor radio ce  permit o viteză mare de transmitere a datelor, aflate în cadrul  reţelelor pe bază de fibră optică, să devină mai uşor de realizat şi mai  flexibile. Spre deosebire de un transmiţător pur electronic, nu este  necesară prezenţa niciunui circuit electronic intermediar. "Lăţimea de  bandă mare şi o bună liniaritate a mixerului de fotoni face ca metoda să  fie foarte utilă pentru transmiterea semnalelor modulate într-un mod  complicat, având diferite valori ale amplitudinii şi fazei. Această  calitate va fi o necesitate în cadrul viitoarele sisteme pe bază de  fibră optică", adaugă Leuthold.
Recepţia semnalelor radio se  realizează cu ajutorul circuitelor electronice. În experimentul de faţă,  s-a utilizat un cip semiconductor care a fost produs de Fraunhofer  Institute of Applied Solid State Physics (IAF) în cadrul proiectului  „Millilink". Tehnologia semiconductorilor se bazează pe utilizarea  tranzistorilor cu o mare mobilitate a electronilor  (High-Electron-Mobility Transistors - HEMT) care permite fabricarea de  receptoare active, de bandă largă, cu frecvenţe cuprinse între 200 şi  280 GHz. Circuitele integrate conţin un cip având o mărime de doar  câţiva milimetri pătraţi. Receptorul obţinut pe baza acestui cip  suportă, de asemenea, multiple formate de modulare avansată a  semnalului. Ca rezultat, legăturile radio pot fi integrate în cadrul  reţelelor moderne de fibră optică, într-un mod ceva mai simplu.
În  cursul lunii mai a acestui an, echipa de cercetători a reuşit  transmisia datelor la o viteză de 40 gigabit pe secundă de-a lungul unei  distanţe mari dintr-un laborator de teste, folosind un sistem pur  electronic. În plus, datele au fost transmise, cu succes, pe o distanţă  de un kilometru între două puncte, situate la o înălţime mare, din  centrul oraşului Karlsruhe. „Distanţele mari de transmisie din cadrul  proiectului „Millilink" au fost obţinute cu ajutorul unor antene  convenţionale care pot fi înlocuite de antene realizate într-o formă  miniaturizată în cadrul viitoarelor sisteme compacte ce vor fi destinate  utilizării în spaţiile interioare", spune profesorul Thomas Zwick, şef  al KIT Institut für Hochfrequenztechnik und Elektronik (Institute of  High-Frequency Technology and Electronics). Viteza transferului de date  poate fi mărită în continuare. „Prin aplicarea combinată a unor  tehnologii din domeniul optic şi electric, cum ar fi prin transmisia  simultană a mai multor fluxuri de date şi prin utilizarea mai multor  transmiţătoare şi antene de recepţie, viteza de transfer a datelor ar  putea fi multiplicată", spune Swen König din cadrul KIT Institute of  Photonics and Quantum Electronics (IPQ), care a conceput şi realizat  experimentul recent care a stabilit un nou record mondial. „Prin urmare,  sistemele de comunicaţii radio având o viteză a transferului de date de  1 terabiţi pe secundă par a fi fezabile".
Ştirile orei
ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ
 
 
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
        