Regele Mihai împlineşte 92 de ani

După decesul regelui Ferdinand, bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai a devenit rege al României, la numai şase ani. Din cauza vârstei, prima sa domnie a fost formală, prerogativele demnităţii regale fiind asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930).

Contrar angajamentului de a nu mai avea nicio pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a oferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După o domnie echivocă, Carol al II-lea a fost obligat să abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron a regelui Mihai I. Generalul Ion Antonescu şi-a asumat atribuţiile de decizie în stat.

Începând cu anul 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antiantonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial.

Actul de la 23 august 1944 îl are ca principal artizan pe regele Mihai I. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi participarea României la operaţiunile militare de pe frontul coaliţiei antifasciste a însemnat, după calculele istoricilor români, scurtarea conflagraţiei mondiale cu cel puţin 200 de zile.

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova.

În 1947, în condiţiile ocupaţiei sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

La 30 decembrie 1947, un grup de politicieni comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. După acest moment, fostul suveran a locuit un timp în Marea Britanie, pentru a se stabili, în cele din urmă, în Elveţia, la Aubonne (din 2004).

Mihai I s-a căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu alteţa sa Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei, iar la 10 iunie 2008, au sărbătorit 'Nunta de diamant', după 60 de ani de căsnicie. Are cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetăţean român.

Regele Mihai I a semnat pe 30 decembrie 2007, la castelul Săvârşin, în cadrul unei ceremonii private, noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe Principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

Regele Mihai I a anunţat, la 10 mai 2011, că, începând cu această dată, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit, schimbând totodată numele familiei sale în 'al (a) României'. Mihai I declara că, în conformitate cu dorinţele regelui Ferdinand I şi cu decizia sa din anul 1921, familia regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de 'al (a) României'. Începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu mai poartă numele de 'Hohenzollern-Sigmaringen', şi nu mai este cunoscută sub numele de 'Casa de Hohenzollern-Sigmaringen', ci numai sub numele de 'Casa Regală a României'.

Este membru de onoare al Academiei Române (19 dec. 2007). Regele Mihai a primit, la 21 mai 2009, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la înfiinţarea, prin Decret Regal, a instituţiei academice bănăţene. De asemenea, Consiliul Local i-a conferit fostului suveran titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara, în semn de recunoştinţă pentru că a fost ctitorul mai multor instituţii de cultură şi educaţie din oraş.

La 7 octombrie 2009, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. La 13 octombrie 2010, regele Mihai I a primit Medalia 'Dr. Alexandru Şafran' din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Regele Mihai I a primit, la 10 mai 2011, la Palatul Elisabeta, distincţia 'The Freedom of the City of London' din partea Guild of Freemen of the City of London şi a fost omagiat de oficialii britanici pentru că a scurtat 'cu cel puţin şase luni' cel de-al Doilea Război Mondial şi a salvat mii de vieţi.

La 23 octombrie 2011 a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz. Titlul a fost acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-al Doilea Război Mondial în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe.

Evenimentele consacrate aniversării regelui Mihai I continuă până pe 15 noiembrie în Bucureşti şi în ţară.

Luni, 28 octombrie, va avea loc lansarea, la Muzeul Naţional de Istorie al României, a volumului 'Coroana în societatea românească', semnat de Ioan-Luca Vlad şi publicat de Editura Curtea Veche, eveniment la care vor participa principesa Margareta şi principele Nicolae.

Sub genericul 'Clujul omagiază pe Regele Mihai', miercuri, 30 octombrie, principele Radu şi principele Nicolae vor participa, la Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga', la vernisajul expoziţiei dedicate familiei regale şi monarhiei în România, organizată de Serviciul Colecţii Speciale al BCU şi vor vizita expoziţia ,,Regele Urmărit' organizată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Actriţa Silvia Ghelan va fi decorată de principele Radu, în numele regelui Mihai, cu Decoraţia Regală ,,Nihil Sine Deo'.

Ulterior, va avea loc, la ora 17,00, lansarea volumului ,,Trei poduri peste lume' la Centrul de Cultură Urbană Casino.

Luni, 4 noiembrie, regele Mihai I îl va primi la Palatul Elisabeta pe rectorul Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, general-locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, alături de o delegaţie a Universităţii, care îi vor prezenta fostului suveran portretul regelui Carol I, în uniforma de mareşal, alături de volumul ,,Mareşalii României'.

În aceeaşi zi, la librăria Cărtureşti din incinta centrului comercial Promenada, va avea loc, în prezenţa principelui Radu, lansarea de gală a volumului ,,Trei poduri peste lume' iar miercuri, 6 noiembrie, Editura Curtea Veche şi Casa Regală vor prezenta proiectul ,,Cărţile copilăriei'' într-o întâlnire de gală, la care vor participa principesa moştenitoare şi principele Radu. Evenimentul va avea loc la Sala Polivalentă CFR Rapid, începând cu ora 14,00.

În seria evenimentelor dedicate aniversării regelui Mihai, în Sufrageria Mare a Palatului Elisabeta, vor fi organizate o serie de prânzuri oficiale cu societatea civilă şi autoritatea politică, marţi, 5 noiembrie şi joi, 7 noiembrie, la care vor lua parte personalităţi marcante ale vieţii sociale, culturale, politice şi diplomatice din România.

Joi, 7 noiembrie, la Sala Radio va avea loc un concert extraordinar oferit de maestrul Dan Grigore, pianist al Casei Regale, cu ocazia zilei onomastice a regelui Mihai I. La concert vor lua parte principesa moştenitoare Margareta, principele Radu şi principele Nicolae.

Vineri, 8 noiembrie, regele Mihai va deschide porţile Palatului Elisabeta pentru cei care doresc să îl felicite, la eveniment urmând a-şi da concursul Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale.

Invitaţii vor avea acces în gradina Palatului Elisabeta începând cu ora 10,00, la ora 11,00 regele Mihai urmând să iasă la balconul palatului pentru a saluta participanţii.

Vineri, 15 noiembrie, Filarmonica de Stat Oltenia organizează ,,Festivalul Internaţional Craiova Muzicală', care se află de anul acesta sub înaltul patronaj al regelui Mihai. În cadrul festivalului, vor avea loc vineri un concert regal şi o lansare de carte regală.

Evenimentele se vor desfăşura în prezenţa principelui Radu, care va lansa seria de volume ,,Cărţile Copilăriei'.