Relaţia cu Franţa prin ochii lui Ponta şi prin ochii lui Băsescu
Dinamica recentă a politicii externe a României în relaţia cu Franţa indică o recâştigare a terenului pierdut de ţara noastră. În mandatul lui Traian Băsescu, relaţia tradiţională de bună colaborare între Franţa şi România a dat semne de răceală, cauza fiind în primul rând legată de inabilitatea preşedintelui Băsescu de a deschide punţi de dialog cu mereu iritatul său omolog, Nicolas Sarkozy.
Franţa nu l-a simpatizat pe Traian Băsescu. Argumentul cel mai puternic în acest sens este modul în care a evoluat poziţionarea Hexagonului în raport cu ţara noastră în ultimele două decenii. Dacă în anii ’90 şi la începutul anilor 2000 Franţa s-a afirmat drept cel mai puternic susţinător al integrării României în NATO şi UE, începând cu anul 2005, de la preluarea mandatului de preşedinte de către Traian Băsescu, Franţa s-a distanţat de România. Nici măcar cu Nicolas Sarkozy, fostul preşedinte francez cu care Traian Băsescu împărtăşea aceeaşi viziune de dreapta, şeful statului român nu a avut o relaţie diplomatică prea cordială. Din contră, administraţia Sarkozy a tratat cu lipsă de respect România de fiecare dată când pe agenda comună a celor două ţări se aflau teme de interes precum relaţiile economice sau problema integării romilor.
Izolarea României în raport cu principalii actori occidentali rezultată în cei aproape 9 ani de mandat ai lui Traian Băsescu în fruntea României reprezintă o temă asupra căreia majoritatea analistilor de politică externă au căzut de acord. Începând cu 2012, România are în Victor Ponta un vector politic care în ultimele luni a demonstrat că poate reînnoda bunele relaţii cu Hexagonul.
Apartenenţa lui Francois Hollande şi Victor Ponta la aceeaşi familie a socialiştilor europeni, dublată de întrevederea primului ministru român cu Francois Hollande la Paris precum şi recenta vizita a premierului Jean-Marc Ayrault în România, chiar în contextul Zilei Naţionale a Franţei, sunt repere certe ale reconstrucţiei pe baze solide a relaţiei bilaterale româno-franceze.
Dincolo de registrul mesajelor diplomatice, România a obţinut, prin premierul Ponta, garanţia susţinerii franceze privind obiectivul prioritar al ţării noastre de a adera la spaţiul Schengen. Este un succes de impact, în condiţiile în care poziţia Franţei este una cu greutate ce creează premise pentru un deznodământ favorabil în privinţa admiterii ţării noastre în Schengen.