Remus Pricopie: este necesară o corelare a pieţei muncii cu oferta educaţională

"Dacă ar exista cineva care să aibă un răspuns la această problemă, integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii şi corelarea nevoii pieţei muncii cu programele de formare din universităţi (...) o astfel de formulă cu siguranţă ar merita premiul Nobel. Este genul de întrebare la care întotdeauna trebuie să găsim răspunsuri, fiind conştienţi că niciodată nu vom da răspunsuri 100%. Importantă este dominanta. Să nu avem un procent important de medici care, de fapt, fac comerţ sau ingineri care, de fapt, se ocupă de termopane. Dacă s-ar ocupa de termopane în sens de tehnologie ar fi foarte bine, dar dacă se ocupă de termopane în sens de lucru manual atunci este mai puţin bine", a declarat Remus Pricopie.

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a lansat, luni, platforma online www.joburi - absolvenţi.edu.ro unde absolvenţi din 50 de universităţi din toată ţara se pot înscrie pentru ca profilul lor să poată fi vizualizat de diferite companii, cuprinse în acest program.

Astfel, oficialii MEN vor să vadă care sunt domeniile căutate de angajatori, dar şi care sunt specializările care rezultă a fi utile după terminarea facultăţii.

"Procesul de educaţie este un proces complicat care durează cel puţin 4 - 5 ani ca să nu vorbim de un ciclu mai lung pentru că un elev să ajungă să fie interesat pe construcţii sau de inginerie, ar trebui să aibă o formare corespunzătoare încă din vremea liceului. Să nu fie din categoria celor care nu sunt în stare să treacă bacalaureatul la matematică, ci să fie în categoria celor care trec bacalaureatul la matematică. Piaţa muncii are fluctuaţii foarte mari. Prin urmare, noi vom reuşi să ajungem la un anumit tip de echilibru între ceea ce produce şcoala şi ceea ce are nevoie piaţa când vom reuşi să stabilizăm atât formarea, pentru că nu sunt convins că distribuţia actuală pe domenii de formare este una echilibrată, dar atunci când reuşim să stabilizăm şi piaţa", a spus Pricopie.

Educaţia aici, practica peste hotare

Ministrul Educaţiei a subliniat problema medicilor care aleg, de cele mai multe ori, să plece în străinătate pentru practicarea meseriei, asta în condiţiile în care avem foarte multe şcoli medicale de calitate, dar "suntem restanţieri la practică".

"Mai există o zonă interesantă în care suntem campioni la formare, dar restanţieri la practică. Este vorba despre învăţământul medical unde avem foarte multe şcoli de calitate, cred că sunt 12 şcoli medicale de calitate, dar noi în continuare nu avem medici pentru că de fapt un număr important de medici decid să plece în străinătate. Acesta este un alt aspect. Nu doar de corelarea cu nevoia pieţei muncii ci şi de asigurarea unor condiţii corespunzătoare pentru ca un specialist să rămână şi să activeze în ţară. Rolul acestui proiect este acela de a încerca să calibrăm atât educaţia şi formarea continuă, dar să şi înţelegem mecanismele şi direcţiile în care se orientează piaţa", a completat ministrul.

Platforma lansată de MEN cuprinde 50 de universităţi cu diverse profile cum ar fi: economic, tehnic, agricol, artistic, medical etc. Ulterior, studenţii trebuie să completeze un chestionar şi CV-ul pentru a putea fi vizualizat de companiile interesate care îşi pot face cont pe site-ul menţionat.

"Şcoala poate să-şi facă treaba bine sau poate să-şi facă treaba mai puţin bine. Aceasta este o componentă. Componenta cealaltă este dacă are cine să-i angajeze. Din acest punct de vedere este foarte important ca zona de industrie, de economie reală, să aibă o creştere progresivă şi dacă se întâmplă aşa, deocamdată doi ani la rând s-a întâmplat aşa, atunci evident că şi absolvenţii beneficiază pentru că au locuri de muncă", a precizat Pricopie.

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu şi preşedinte al Senatului Universitar în cadrul Politehnicii a spus că orice absolvent are dreptul să aleagă dacă vrea să lucreze în România sau în străinătate, dând exemplu medicilor care au plecat în număr mare din ţară.

Ecaterina Andronescu a atras atenţia că şcoala românească investeşte foarte mulţi bani în pregătirea lor, motiv pentru care autorităţile noastre ar trebui să ceară susţinere financiară europeană pentru a exista un echilibru.

"E greu de spus dacă absolventul nostru va lucra numai în România sau va lucra pe o piaţă europeană pentru că suntem o ţară europeană şi libertatea de mişcare este una pe care nu putem să o mai argumentăm pentru că este mai mult decât previzibilă. Dacă ne uităm strict la piaţa muncii din România, nu putem să nu remarcăm cât este de fluidă şi cât de greu îi este unei universităţi sau ministrului care ar vrea să proiecteze cifra de şcolarizare racordând-o la o piaţă a muncii atât de schimbătoare. Sarcini importante pe această zonă revin Institutului Naţional de Statistică. Ar trebui să ne pună la dispoziţie datele care să ne permită nouă să ne croim strategiile prin care să adaptăm formarea specialiştilor noştri la cerinţele pieţei muncii (...) Auzeam zilele trecute că în ultimii 5-6 ani au plecat 48.000 de medici din România. Vă rog să faceţi o evaluare să vedeţi ce uriaşe sunt costurile pentru formarea acestor medici. Sigur că poate va trebui, prin vocea noastră echilibrată şi diplomatică, să atragem atenţia asupra nevoii de a avea mai multe resurse europene pentru formarea specialiştilor care se duc şi muncesc pe o piaţă a muncii a UE", a declarat Ecaterina Andronescu.