Reprezentanţi a peste 160 de ţări se reunesc la ONU pentru semnarea acordului de la Paris privind clima

Circa 60 de şefii de stat şi de guvern sunt aşteptaţi la sediul ONU, între care şi preşedintele francez Francois Hollande, vice-premierul chinez Zhang Gaoli, premierul canadian Justin Trudeau, secretarul de stat american John Kerry şi premierul italian Matteo Renzi. Chiar şi preşedinta Braziliei, Dilma Rousseff, ameninţată de destituire, va fi prezentă la New York. 

Recent premiatul cu Oscar Leonardo DiCaprio, actor şi activist de mediu, ar urma să participe la acest eveniment pentru a stimula energiile consacrate problemelor de mediu. 

"Niciodată un acord internaţional nu a fost semnat de atât de multe ţări într-o singură zi", a subliniat înaintea reuniunii ministrul francez al Mediului, Ségolene Royal, care a prezidat COP21. În total vor fi reprezentate la acest eveniment 165 de ţări. 

Recordul anterior de ţări semnatare ale unui acord internaţional s-a înregistrat în anul 1982, când 119 ţări au semnat Convenţia ONU privind dreptul mării. 

Ségolene Royal a minimalizat absenţa unor lideri ai ţărilor-cheie din lista poluatorilor majori, precum preşedintele SUA, Barack Obama şi omologul său rus, Vladimir Putin, sau premierul indian Narendra Modi. "Faptul că unii nu sunt prezenţi nu slăbeşte acordul ", a declarat ea. 

Dar semnarea acordului este doar un prim pas. Acordul va intra în vigoare doar atunci când va fi ratificat de 55 de ţări responsabile de cel puţin 55 la sută din emisiile de gaze cu efect de seră, lucru care s-ar putea petrece din 2017. 

Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, doreşte ca statele să se angajeze vineri să ratifice rapid acordul, pentru ca "guvernele şi lumea afacerilor să înţeleagă că a sosit timpul ca acţiunea în privinţa climei să se intensifice". 

Iar timpul presează, remarcă agenţia France Presse, care aminteşte că luna trecută a fost cea mai caldă lună martie din istorie, potrivit meteorologilor din SUA. Astfel de recorduri de temperatură a fost depăşite timp de unsprezece luni consecutiv, ceea ce s-a întâmplat pentru prima dată în cei 137 de ani de când se face înregistrarea datelor meteorologice. 

Acordul de la Paris obligă semnatarii să limiteze creşterea temperaturii la două grade Celsius şi să-şi continue eforturile destinate să limiteze această creştere la 1,5 grade Celsius faţă de cele înregistrate în perioada revoluţiei industriale din secolul al XIX-lea. Acest obiectiv foarte ambiţios va necesita un angajament susţinut şi sute de miliarde de dolari pentru a face trecerea la energiile curate, notează AFP. 

Preşedintele Franţei, François Hollande, va fi primul care va semna în mod solemn textul acordului. Lista rămâne deschisă timp de un an pentru semnarea documentului de către toate cele 195 de ţări care au negociat acordul. 

Statele insulare mici, cele mai expuse riscului de creştere a nivelului mărilor şi fenomenelor meteorologice extreme care determină creşterea temperaturii, vor participa şi ele la reuniunea de la New York. 

"Un singur eveniment climatic poate anula toate progresele pe care le-am făcut şi întârzia dezvoltarea noastră", a reamintit miercuri premierul statului Fiji, Josaia Voreqe Bainimarama, la o conferinţă de presă. El consideră acordul încheiat la Paris drept un prim pas bun, dar nu de ajuns pentru a evita catastrofa. Insulele Fiji au fost lovite din greu în luna februarie a acestui an de ciclonul tropical Winston, care a ucis 44 de oameni, a distrus 40.000 de case şi a provocat daune de peste un miliard de dolari. 

În total, treisprezece ţări mici foarte ameninţate (între care Fiji, Tuvalu, Maldive, Belize, Barbados şi Samoa), şi-au manifestat disponibilitatea de a ratifica acordul care va fi semnat vineri. 

Pentru a ajunge rapid la pragul de 55 de ţări, va trebui ca cel puţin unul sau doi dintre marii poluatori (SUA, China, Uniunea Europeană, Rusia, India) să ratificate acordul. China (responsabilă pentru 20 la sută din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global) şi SUA (18 la sută) au promis să îl ratifice înainte de sfârşitul anului. 

În ceea ce priveşte SUA, acordul a fost negociat în aşa fel încât Barack Obama nu va avea nevoie de aprobarea Congresului, controlat de republicani, care nu sunt de acord cu textul. 

Ca şi alte multe reuniuni internaţionale majore, şi cea de la New York va da ocazia unor discuţii bilaterale. 

Astfel, după o primă întâlnire avută marţi, şefii diplomaţiilor americană şi iraniană, John Kerry şi Mohammad Javad Zarif, urmează să discute vineri despre aplicarea acordului istoric din iulie 2015 cu privire la programul nuclear iranian, încheie AFP.