Republica Moldova – un nou pas spre normalitate?

Deputata liberal-reformatoare Ana Guţu a transmis o sesizare către Curtea Constituţională din Replublica Moldovă în care cere instituţiei să se pronunţe cu privire la propunerea de înlocuire în Constituţie a denumirii de limba oficială moldovenească cu română. Deputata susţine că articolul din Constituţie referitor la „limba moldovenească" nu are nici un sens şi a fost adoptat „din considerente politice şi strategice" în timpul regimului comunist.

„Necesitatea interpretării articolului 13 din Constituția RM este motivată de caracterul nul din punct de vedere științific al respectivului articol. Sintagma `limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine` nu se regăsește nici întro definiție științifică în sursele lingvistice de autoritate, această sintagmă poate fi explicată doar din punct de vedere politic și conjunctural, deoarece în 1994 când a fost adoptată Constituția RM, majoritatea parlamentară agraro-comunistă denota un nivel rudimentar de intelectualism (să ne amintim că pentru elita politică aflată la guvernare în acea perioadă circumferința avea 380 grade, Moldova ocupa un glob pămânesc întreg, iar cuvântul `speaker` provinea de la cuvântul `spic`). Însă, din momentul în care această gafă monumentală a fost transformată în normă constituțională, iar modificarea articolului 13 pare a fi o misiune imposibilă în actuala conjunctură politică, este imperios necesar ca Înalta Curte să se pronunțe în cunoștință de cauză”, scrie deputata pe blogul personal.

Curtea Constituţională din Republica Moldova va examina pe 12 septembrie sesizarea de a înlocui în Constituţie limba oficială „moldovenească" cu română. Cu toate că ar fi un pas către normalitate, speranţe pentru un aviz favorabil din partea instituţiei sunt destul de mici având în vedere contextul delicat în care se află ţara vecină. Rusia încă reprezintă o influenţă puternică în Republică, iar posibilitatea independenţei Transnistriei nu poate fi ignorată. Astfel, pentru a nu pune gaz pe foc e de aşteptat ca instituţia să respingă sesizarea deputatei Ana Guţu. Însă, cum afirma şi ministrul de externe român, Titus Corlăţean, drumul Republicii Moldova trebuie să fie către integrarea în Uniunea Europeană.

„Noi lucrăm într-o strânsă colaborare cu Guvernul de la Chişinău şi aceste relaţii nu trebuie distruse. Viitorul european şi românesc al Republicii Moldova trebuie sprijinit şi trebuie făcut acest lucru în lumea complexă de astăzi printr-o politică corectă. În primul rând, trebuie să lucrăm pentru consolidarea legăturilor economice şi pentru rezolvarea problemelor referitoare la independenţa energetică a Republicii Moldova", a declarat Corlăţean. Acesta a mai precizat că după summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din luna noiembrie, în istoria Basarabiei se va deschide o nouă pagină şi România trebuie să o susţină pe acest drum cu toată înţelepciunea.

Acest pas către normalitate făcut de deputata Ana Guţu pare a fi sortit eşecului, iar dorinţa multora de a vedea Basarabia unită cu România trebuie să aştepte. Singura soluţie validă de a vedea oarecum cele două ţări unite pare a fi integrarea Republicii Moldova în UE.