Republica procurorilor lui Băsescu mai pierde o redută

Mulți s-au grăbit să consemneze o nouă victorie a premierului Victor Ponta. Mai degrabă am putea spune că, încet încet, intrăm în normalitate, după o perioadă în care guvernul USL a fost nevoit să lupte cu Republica Procurorilor pro Băsescu - o structură condusă de Daniel Morar. Unii ar întreba ce legătură are Daniel Morar cu lupta dintre CSM și Executiv pentru desemnarea judecătorilor la CEDO.

Puțină istorie. Să ne amintim de ardoarea cu care Daniel Morar s-a luptat să-și păstreze poziția de procuror-șef, fie și interimar. În acel moment, Oana Schmidt Hăineală, președintele CSM - pe care Daniel Morar o consiliază astăzi (ce mică-i lumea) - interpreta că o prelungire a mandatului interimar este absolut legală, Ministerul Public având astfel asigurată conducerea. Explicațiile Guvernului erau atunci clare și indiscutabile. De altfel, unde-i lege nu-i tocmeală. “Acest articol (art.58 din Legea nr.303/2004) nu poate fi aplicat prin eludarea normelor care reglementează procedura de numire în acele funcţii. Spre exemplu, în cazul ocupării unei funcţii de secretar de stat în cadrul unui minister de către un magistrat, detaşarea se face în ministerul respectiv, numirea efectivă în această funcţie realizându-se, potrivit legii care o guvernează, în acest caz, de către primul-ministru.” Șeful statului a facut un prim pas înapoi, chemându-și la țărm crucișătorul Morar pentru a-l vopsi și transforma într-un vaporaș pe Herăstrău, mai exact numindu-l judecător la CC. Legătura dintre cei doi este consacrată. Șeful statului a precizat că l-a susținut pe Daniel Morar până în ultima clipă, chiar și după ce a semnat decretul pentru numirea sa la CCR: "L-am susținut pe Morar până în ultima clipă. Și după ce am emis decretul de numire a lui la CCR am deschis subiectul, dar suntem un stat democratic. Nu poți să spui că 'așa vreau eu' când ai în față o majoritate de 70% în Parlament".

Morar și Hăineală, liderii republicii de care aminteam mai sus, nu s-au resemnat și au deschis un nou front - cine desemnează judecătorul la CEDO. Al doilea într-un interval scurt de timp. Nu-mi aduc aminte în câte clinciuri a intrat instituția cu guvernul în timpul PDL. Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Curtea Constituțională cerându-i să soluționeze conflictul între puterile statului, apărut ca urmare a faptului că Guvernul a modificat procedura de numire a judecătorului la CEDO.

Potrivit CSM, în Ghidul adoptat de Comitetul Miniştrilor cu privire la selecţia judecătorilor se arată că organismul cu atribuţii în propunerea candidaţilor trebuie să aibă o compunere echilibrată, membrii săi urmând a avea suficiente cunoştinţe tehnice şi să inspire respect şi încredere, să se afle la un nivel profesional similar şi să fie liberi de orice influenţe. “CSM întruneşte toate aceste cerinţe conturate în Ghidul cu privire la selecţia candidaţilor pentru funcţia de judecător la CEDO.”, menționa Oana Hăineală.

De cealaltă parte, primul ministru a punctat foarte bine la capitolul imagine, mai ales într-o perioadă de criză. În fața membrilor CC, un argument de bun simț mi-a rămas în minte, acela al banilor pierduți. Victor Ponta a subliniat că Executivul este cel care trage ponoasele financiare venite din hotărârile Curții de la Strasbourg. “Pe mine mă dau în judecată la CEDO și cei cu retrocedările și cei cu penitenciarele, toată lumea dă în judecată Guvernul, nu CSM-ul.” Într-o perioadă în care banii sunt puțini, să spunem că România a pierdut la CEDO în ultimii ani aproape 18 milioane de euro.

În concluzie, republica procurorilor mai pierde un teren, unul deloc însemnat. Daniel Morar declara odată cu anunțarea demisiei - “Când preşedintele şi premierul îţi spun că împiedici numirile în MP, trebuie să pleci.“ Dimpotrivă, cred că Daniel Morar nu „a plecat”, influența lui asupra unor membrii CSM este încă mare. Îl vom vedea din nou pe marile ecrane, începând cu 8 iunie, dată la care își începe mandatul de judecător la CC.