RETROSPECTIVE 2013 Grupul PSD a căpătat o pondere importantă în Senat

* Dacă la începutul legislaturii au depus jurământul 176 de senatori, numărul acestora a scăzut ulterior la 172, trei posturi fiind declarate de plen vacante prin demisia senatorului conservator Dan Voiculescu (ales în circumscripţia electorală 42 Bucureşti), a senatorului UDMR Olosz Gergely (ales în colegiul uninominal 15 Covasna), dar şi prin constatarea încetării mandatului senatorului PP-DD Antonie Solomon (ales în colegiul 1, circumscripţia nr. 17 Dolj), pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi fals intelectual. De asemenea, senatorul PSD Toni Greblă (colegiul uninominal 2, Gorj) a fost desemnat judecător al Curţii Constituţionale.

După primul an de mandat, grupul senatorilor PSD, condus de Ilie Sârbu, a ajuns să numere 74 de senatori, social-democraţii reuşind, cu precădere în cea de-a doua sesiune ordinară, să convingă mai mulţi colegi de la PP-DD să li se alăture.

Concret, în data de 16 septembrie, senatorul Iulian Cristache (ales în colegiul 2 din circumscripţia electorală 3 Argeş) s-a înscris în Uniunea Naţională pentru Progresul României, anunţând că va activa în grupul senatorilor social-democraţi. Pe 30 septembrie, şi senatorul Nicolae Marin (ales în circumscripţia nr. 18, Galaţi, colegiul 1 Tecuci) şi-a anunţat demisia din PP-DD, dar şi afilierea sa la grupul condus de Ilie Sârbu.

Au urmat apoi alte plecări din PP-DD către PSD. În data de 7 octombrie, senatorii Florinel Butnaru (senator de Vâlcea, ales în colegiul nr. 1), Marius Coste (senator de Braşov, ales în colegiul 8) şi Dan Ioniţă (senator de Prahova, ales în colegiul 6) au comunicat la rândul lor plenului Senatului decizia de a demisiona din grupul PP-DD, fapt care l-a determinat pe preşedintele Camerei Superioare a Parlamentului, Crin Antonescu, să declare la acel moment: 'Asistăm la o hemoragie, să ne păstrăm cumpătul'. Ulterior, grupului PSD i s-a alăturat, prin demisia din PP-DD, şi Ştefan Stoica (ales în colegiu nr. 1 din circumscripţia electorală nr. 23 Ialomiţa). 

Apoi, în data de 4 noiembrie, senatorul de Teleorman Florinel Dumitrescu şi-a anunţat şi el demisia din grupul PP-DD. 

Şirul lung al plecărilor din PP-DD către PSD s-a încheiat abia în luna decembrie când şi-au anunţat demisia din PP-DD senatorii Popa Constantin (ales în colegiu uninominal 3, Buzău), Marian Vasiliev (colegiul uninominal 2, Constanţa), Florina-Ruxandra Jipa (colegiul uninominal 12, Bucureşti) şi Ionel Agrigoroaiei (colegiul uninominal 1, Iaşi). 

Grupul PP-DD din Senat s-a confruntat, aşadar, cu cele mai mari pierderi, la acestea adăugându-se şi demisiile lui Tudor Barbu (ales în colegiul 5 din circumscripţia nr. 42 Bucureşti) şi Mihai Cristian Dănuţ (ales în colegiul 2 din circumscripţia nr. 9 Brăila), ambii anunţându-şi în prima sesiune ordinară afilierea la grupul PC.

Senatorii lui Dan Diaconescu au câştigat totuşi un membru, prin excluderea din PSD a lui Valer Marian (ales în colegiul 1, circumscripţia nr. 32 Satu Mare), care a activat pentru o perioadă ca senator independent neafiliat politic, iar ulterior (la data de 25 iunie) s-a afiliat grupului PP-DD. Astfel, grupul senatorilor PP-DD, condus de Haralambie Vochiţoiu, a ajuns să numere opt membri, dintre care unul afiliat, deşi legislatura 2012-2016 a debutat cu un PP-DD format din 21 de senatori.

În componenţa grupului senatorial al UDMR nu s-au operat alte modificări în primul an din legislatura 2012-2016, grupul fiind compus şi la finalul celei de-a doua sesiuni ordinare tot din opt senatori (după demisia senatorului Olosz Gergely).

Grupurile PNL şi PC sunt constituite în prezent din 50 şi, respectiv, opt senatori, după demisia lui Mihai Neagu, care a anunţat că va activa pe viitor ca senator independent.

Astfel, grupul PP-DD, grupul UDMR şi cel condus de Dumitru Pelican se găsesc, la finalul anului parlamentar, într-o situaţie delicată.

Potrivit Regulamentului Senatului, un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona numai dacă cuprinde cel puţin şapte senatori care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ale aceleiaşi alianţe politice sau electorale. Totuşi, niciun alt senator conservator, UDMR sau PP-DD nu şi-a anunţat intenţia de a părăsi pe viitor aceste grupuri parlamentare.

În ceea ce priveşte Alianţa România Dreaptă (PDL, FC, PNŢCD), grupul de la Senat a pierdut un singur senator prin demisia, în prima sesiune ordinară a anului, a lui Neamţ Leonard Cadăr (ales în colegiul 2, circumscripţia nr. 29). Şi Valentin Todiraşu (ales în colegiul 12, circumscripţia nr. 42 Bucureşti) şi-a prezentat demisia din grupul senatorilor democrat-liberali, însă a rămas afiliat acestuia. Astfel, grupul PDL din Senat are în componenţa sa, la finalul anului, 23 de senatori.

* Deşi nu a fost un an electoral, anul 2013 a fost unul bogat în evenimente politice şi marcat de proteste în stradă, fapt ce i-a determinat pe senatori să acorde o atenţie deosebită proiectelor de lege care au captat interesul cetăţenilor. Proiectul vizând exploatarea de la Roşia Montană este unul dintre ele, propunerea de respingere a actului normativ stârnind dezbateri aprinse în plenul Senatului.

* Un alt proiect important asupra căruia senatorii au trebuit să se pronunţe în primul an de mandat a vizat scoaterea din competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a efectuării urmăririi penale în cazul infracţiunilor de înşelăciune, evaziune fiscală sau fraudă vamală cu pagube materiale mai mari de un milion de euro, echivalent lei, care nu au legătură cu corupţia. Senatorii au decis că, pentru aceste infracţiuni, urmărirea penală va fi efectuată de către Parchete, pentru a evita pe viitor supraîncărcarea procurorilor care activează în cadrul Direcţiei. Numărul mediu de dosare aflate în lucru la un procuror DNA care desfăşoară activitate de urmărire penală este de 80-90. Prin urmare, conform modificărilor aduse OUG 43/2002, intră în competenţa DNA numai infracţiunile de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mare de un milion de euro.

* Totodată, senatorii au adoptat proiectului legislativ privind modificarea Legii nr. 304/2004 referitoare la organizarea judiciară, în sensul că ministrul Justiţiei va stabili, prin ordin şi cu avizul conform al CSM, datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate. Tot ministrul Justiţiei va decide judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze aceste tribunale, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona. În prezent funcţionează patru tribunale specializate: Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, Tribunalul Comercial Cluj, Tribunalul Comercial Mureş şi Tribunalul Comercial Argeş. Ministerul Justiţiei a pus, pe 25 noiembrie, în dezbatere publică proiectul de ordin referitor la operaţionalizarea de la 1 martie 2014 a Tribunalului Specializat Bucureşti.

* Senatorii au dat vot favorabil şi proiectului de lege pentru aprobarea OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, principalele aspecte de noutate referindu-se, în primul rând, la simplificarea formalităţilor premergătoare depunerii cererii de chemare în judecată, prin eliminarea timbrului judiciar, accesoriu taxei judiciare de timbru, care în prezent presupune un efort suplimentar pentru achiziţionare din partea justiţiabililor şi a avocaţilor. Proiectul de lege reduce totodată numărul de categorii de taxe fixe - care vor fi în principiu de 20 de lei, 50 de lei, 100 de lei, 200 lei, 300 lei. Taxele actuale sunt, în cea mai mare măsură, la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie.

* De asemenea, senatorii au adoptat iniţiativa legislativă care modifică OUG nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, în sensul majorării indemnizaţiilor primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene cu procente cuprinse între 2% şi 30% faţă de nivelul aflat în prezent în plată. Propunerea de lege, care a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, PNL, PC şi UDMR, stabileşte că cea mai mare indemnizaţie din administraţia publică locală ar urma să revină primarului general, 7.643 lei, urmat de viceprimarul Capitalei - 6.380 lei, de preşedintele consiliului judeţean - 6.612 lei şi de vicepreşedintele CJ - 5.941 lei. Primarul de municipiu ar beneficia de o indemnizaţie de 6.333 lei, iar viceprimarul de municipiu (cu peste 320.000 de locuitori) - 5.774 lei, în timp ce primarul de oraş ar avea una de 4.909 lei.

* Senatorii au mai adoptat şi proiectul de lege privind stabilirea plăţii unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945. Potrivit proiectului iniţiat de Guvern, ar urma să se constituie un fond destinat plăţii drepturilor cuvenite persoanelor persecutate din motive politice de dictatura comunistă, gestionat de Ministerul Muncii. Proiectul mai precizează că obligativitatea plăţii unor despăgubiri se aplică indiferent de forma de participaţie penală reţinută în sarcina persoanei condamnate, iar hotărârea definitivă de condamnare se comunică de instanţa de executare Ministerului Muncii. Cuantumul lunar al despăgubirii nu poate fi mai mic de 50% din venitul lunar net al persoanei condamnate şi nici mai mare de 75% din acest venit.

* Plenul Senatului a adoptat, în acest an, şi propunerea legislativă prin care Legea partidelor politice este modificată în sensul că este eliminată posibilitatea de a 'induce în eroare electoratul' prin preluarea de către un partid nou înfiinţat a unor denumiri sau semne permanente ale unor asociaţii sau fundaţii care, prin natura lor juridică, au scopuri şi obiective diferite de cele ale unui partid politic. Textul propunerii de lege prevede că fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. Aceste denumiri trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor, asociaţiilor şi fundaţiilor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Aceste prevederi se aplică şi în cazul alianţelor politice constituite.

* Senatorii au aprobat Ordonanţa nr. 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic şi consular al României care prevede crearea unei noi instituţii judiciare - indemnizaţia diplomatică. În proiectul de lege se precizează faptul că 'membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cu o vechime neîntreruptă de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, care la data de 31 august 2010 erau pensionari, pot beneficia de o indemnizaţie diplomatică în cuantum lunar de maximum 3.571 lei, indemnizaţiile diplomatice urmând a se acorda pentru un număr maxim de 250 de persoane. 

* Însă senatorii au respins propunerea legislativă care viza indexarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii începând cu anul 2014. Aceasta ar fi fost de 1,8-1,9 lei pentru copiii între 2 şi 18 ani şi 7-8 lei pentru copiii între 0 şi 2 ani. Din anul 2009, cuantumul alocaţiei de stat pentru copii a rămas acelaşi, la fel şi valoarea indicatorului social de referinţă, care este de 500 lei.

* În schimb, senatorii au adoptat propunerea legislativă care modifică Ordonanţa nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor în sensul că, începând cu 1 ianuarie 2015, aceste drepturi ar urma să fie acordate părinţilor care au realizat venituri impozabile timp de 12 luni în ultimii doi ani anteriori naşterii copilului. Indemnizaţia ar urma astfel să se calculeze raportat la ultimele 12 luni din aceşti doi ani, efortul financiar urmând a fi susţinut din bugetul asigurărilor sociale pe anul 2015.

* De asemenea, senatorii au adoptat un proiect de lege care permite minorilor de 15 şi 16 ani să presteze activităţi necalificate cu caracter ocazional, însă numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.

* Senatorii au mai aprobat şi Ordonanţa Guvernului prin care sunt acordate premii în valoare de 3.000 de lei fiecărui absolvent de liceu care a obţinut media 10 la examenul de bacalaureat 2013.

* Un alt act normativ de interes social care a fost adoptat de Senat este cel care vizează implementarea unei cote reduse de TVA de 9% pentru livrarea de pâine, grâu şi făină.

* Senatorii au mai decis, în acest an, să crească ajutoarele pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale pentru a acoperi majorarea preţului la acest combustibil şi să introducă ajutoare pentru încălzire cu energie electrică. Pentru acestea din urmă, limitele de venituri până la care vor fi acordate vor fi aceleaşi ca şi în cazul ajutoarelor pentru gazele naturale şi lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, limita superioară fiind de 615 de lei/persoană. Ajutoarele vor varia între 240 lei pentru familiile/persoanele cele mai sărace, cu venituri până la 155 lei/persoană, şi 48 de lei pentru persoanele cu venituri de până la 615 lei/persoană. Aceste sume acoperă între 100% şi 20% dintr-un consum maxim de aproximativ 16 kwh/zi. Având în vedere că preţul mediu al energiei electrice este la consumatorul casnic de circa 0,5 lei/kwh, rezultă un ajutor maxim zilnic de circa 8 lei. Pentru beneficiarii de ajutor social, plata ajutorului va fi efectuată în continuare din bugetele locale.

* Senatorii au mai adoptat şi proiectul legislativ care modifică legea privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în sensul că primarii de comună, oraş sau municipiu vor fi cei care vor conduce comisiile locale pentru inventarierea terenurilor.

* Totodată, plenul Senatului a respins cererea de reexaminare transmisă Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu prin care acesta solicita revenirea asupra deciziei de modificare a Codului fiscal în sensul reducerii accizei la 'băuturi fermentate liniştit' (altele decât bere şi vinuri) de la 100 de euro la 10 euro (echivalentul euro/UM).

* Plenul Senatului a mai respins şi propunerea legislativă care ar fi modificat Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, în sensul că autorităţilor locale le-ar fi revenit 50% din valoarea taxei pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale, respectiv 50% ar fi revenit bugetului de stat. De asemenea, autorităţilor locale le-ar fi revenit şi 25% din valoarea redevenţei miniere, restul de 75% urmând să fie plătită la bugetul de stat.

* Plenul Senatului a respins totodată, în acest an, şi iniţiativa legislativă prin care şi preşedinţii de consilii judeţene, primarii de reşedinţă de judeţ, primarul general al Capitalei şi edilii de sector ar fi putut beneficia de paşaport diplomatic.