RETROSPECTIVE 2013 UDMR, între Opoziţie şi încrederea în dialogul cu Guvernul

Pe plan intern, pentru prima dată, după 23 de ani, UDMR a înfiinţat în acest an o organizaţie de femei.

Fără miza schimbării conducerii, doar cu cea a modificării Statutului, UDMR s-a reunit în luna mai, la Miercurea Ciuc, în cel de-al XI-lea Congres, ce i-a avut ca invitaţi atât pe liderii partidelor aflate la guvernare, cât şi pe cei de la opoziţie, dar şi reprezentanţi ai formaţiunilor politice din Ungaria. Cu acel prilej, s-a decis şi înfiinţarea unei organizaţii de femei.

Filiala UDMR Bistriţa-Năsăud a fost prima din ţară care a constituit o organizaţie de femei, în baza deciziei luate la Congresul Uniunii din mai.

Tot la Congresul din mai, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirma că unul dinte 'partenerii' formaţiunii este premierul Victor Ponta. Atunci, premierul Ponta le-a făcut şi o mărturisire celor de la UDMR, afirmând că regretă faptul că Uniunea nu se află la guvernare acum 'aşa cum ar trebui'. În replică, Kelemen a afirmat că şi lui îi pare rău că nu se află la guvernare, dar a punctat că este 'un tren pierdut'.

Relaţia UDMR-Guvern a fost definită şi de vicepreşedintele politic al formaţiunii, Laszlo Borbely, care a afirmat că aceasta este una 'de parteneriat' şi că a existat întotdeauna un dialog permanent între cele două părţi.

Cât priveşte activitatea parlamentară, UDMR a susţinut atât demersuri ale Puterii, cât şi ale Opoziţiei. Uniunea nu a susţinut partenerii din Opoziţie atunci când au dorit să depună moţiuni de cenzură asupra legii retrocedărilor şi descentralizării, însă a contestat la Curtea Constituţională anumite proiecte de acte normative, cum ar fi cel referitor la modificarea Legii finanţelor publice şi cel privind modificarea Legii referendumului prin scăderea pragului de prezenţă.

De asemenea, UDMR s-a declarat şi împotriva proiectului de exploatare de la Roşia Montană.

În prima parte a acestui an, când USL a lansat în dezbatere problema reorganizării administrativ-teritoriale, UDMR şi-a exprimat de mai multe ori punctul de vedere, subliniind că regionalizarea nu se va putea face fără să se ţină cont de interesele comunităţii maghiare. 

De altfel, UDMR a realizat şi un studiu cu privire la funcţionarea actualelor regiuni de dezvoltare şi modul în care vede Uniunea eficientizarea acestora.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţinea că maghiarii din Harghita, Covasna şi Mureş se tem de o 'asimilare foarte perversă' în urma procesului de regionalizare.

La rândul său, vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, declara că România are nevoie de regiuni economice mai flexibile, formate din trei-patru judeţe, întrucât actualele regiuni de dezvoltare şi-au dovedit ineficienţa şi au sporit disparităţile între zonele bogate şi cele sărace.

UDMR îşi anunţase şi intenţia de a organiza referendumuri pe tema regionalizării în şase judeţe, care ar urma să se unească în două regiuni de dezvoltare economică. Practic, se dorea ca prin referendum să se decidă ca judeţele Harghita, Covasna şi Mureş să facă parte dintr-o regiune de dezvoltare comună, iar judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj să formeze alta.

Şi dacă UDMR se declara împotriva unei regionalizări care 'destramă' judeţele în care maghiarii sunt majoritari, vicepremierul Liviu Dragnea a dat, însă, asigurări că reorganizarea nu va fi făcută pe criterii etnice, ci pe criterii de dezvoltare.

În luna iunie, Institutul pentru Politici Publice (IPP) remarca faptul că UDMR este singura formaţiune politică parlamentară care şi-a prezentat propria viziune despre dezvoltarea regiunilor.

În cea de-a doua parte a anului, când pentru actuala guvernare devenise tot mai clar că proiectul regionalizării nu va putea fi finalizat în acest an, UDMR a purtat discuţii cu USL despre un alt proiect, şi anume descentralizarea.

Astfel, în luna octombrie, proiectul de descentralizare, asupra căruia Guvernul şi-a asumat ulterior răspunderea în Parlament, a fost prezentat grupului UDMR de vicepremierul Liviu Dragnea.
În momentul în care PDL anunţa că intenţionează să depună o moţiune pe tema legii descentralizării asumate de Guvern, UDMR s-a declarat împotriva unui astfel de demers.

Kelemen Hunor afirma despre descentralizare că este un proiect constituţional şi că actuala Putere a ţinut cont de unele propuneri ale UDMR pe această temă.

Nici anul 2013 nu a fost lipsit de 'tensiuni' create ca urmare a unor declaraţii venite dinspre oficiali din Ungaria, UDMR pledând ca de fiecare dată pentru dialog.

În luna februarie, secretarul de stat din Ministerul de Externe al Ungariei Zsolt Nemeth declara că 'are loc un război al steagurilor', adăugând că Guvernul ungar se aşteaptă cu fermitate ca România să pună capăt ''agresiunii simbolice'' împotriva steagului secuiesc. Declaraţiile lui Zsolt Nemeth au stârnit reacţii în rândul oficialilor de la Bucureşti, fapt care l-a determinat pe Kelemen Hunor să afirme că acest subiect este 'superinflamat', iar el trebuie rezolvat prin dialog.

Ulterior, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat că statul ungar sprijină cererea maghiarilor din ţara noastră dacă ei doresc crearea ţinutului secuiesc. Ca reacţie, Laszlo Borbely afirma că declaraţia lui Fuzes este 'neobişnuită şi atipică' pentru un diplomat.

În luna august, liderul partidului radical naţionalist ungar Jobbik, Gabor Vona, a acuzat guvernul condus de Viktor Orban că nu a ridicat chestiunile privind tratatul de pace de la Trianon şi autonomia aşa-zisului Ţinut secuiesc în cadrul forumurilor internaţionale. În replică, UDMR a subliniat că respinge şi se delimitează de afirmaţiile liderului partidului extremist maghiar Jobbik, Gabor Vona, indicând că ar fi de preferat ca astfel de declaraţii să nu mai existe. 

În privinţa proiectelor de viitor, Kelemen declara în luna noiembrie că Uniunea va prezenta, la începutul lui 2014, Parlamentului, proiectul de autonomie.

El a subliniat, totodată, că 'fără români, niciun proiect de autonomie nu are şanse de reuşită' şi că, dacă se poate demonstra atât interesul maghiarilor şi cât şi al românilor din secuime, atunci se poate purta un dialog raţional.

Liderul UDMR a susţinut că Uniunea lucrează la un proiect de autonomie, în baza deciziei de la Congresul din Miercurea Ciuc.

Din perspectiva alegerilor europarlamentare care vor avea loc în 2014, la începutul lunii martie Uniunea va avea lista finală cu candidaţii pentru Parlamentul European. Potrivit UDMR, orice candidatură se va face doar sub culorile formaţiunii, fiind exclusă în acest moment o susţinere a lui Laszlo Tokes.

Şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că nu va oferi un loc pe listele pentru europarlamentare politicienilor care 'au abuzat' de încrederea formaţiunii. 

În contextul unor speculaţii recente apărute în mass-media potrivit cărora PSD ar fi negociat cu UDMR formarea unei noi majorităţi, atât reprezentanţii Uniunii cât şi liderul social-democraţilor, Victor Ponta, au negat acest lucru.