Noua Constituţie: CSM cere independenţă mai mare pentru procurori

Oana Schmidt-Hăineală s-a exprimat şi împotriva propunerii ca Ministerul Public să fie redenumit Procuratură. "Nu este o chestiune oportună necesară, nu vedem scopul unei astfel de modificări. Pe de altă parte trebuie să ne gândim că schimbarea numelui unei instituţii atât de importante implică schimbarea ştampilelor, şi aşa mai departe, nu se justifică sub nicio formă", a argumentat preşedintele CSM.

Totodată, aceasta consideră că modificarea art. 131 alineat 2, prin introducerea sintagmei "în mod independent", care să sublinieze independenţa procurorilor, ar veni în conformitate cu poziţia constantă a Consiliului şi s-ar putea lega totodată şi de articolul 132 care prevede că instituţia funcţionează sub autoritatea Ministerului Justiţiei. 

"Nuanţarea exercitării autorităţii Ministerului Justiţiei se face prin lege organică. Dacă această chestiune ar dispărea din Constituţie şi s-ar da valoare caracterului independent al procurorilor,cred că am fi mai câştigaţi"", a arătat aceasta.

În ceea ce priveşte independenţa procurorilor şi eliminarea autorităţii Ministerului Justiţiei, Oana Schmidt-Hăineală a motivat că există suport şi în reglementările internaţionale, referindu-se între altele la cele ale miniştrilor Consiliului Europei privind rolul urmăririi penale în sistemul de justiţie penală.

"Referitor la procedura de numire a procurorilor în funcţie, poziţia constantă a fost ca această numire să se facă de către Secţia de procurori a Consiliului. Am făcut publică această poziţie, precum şi argumentele pe care aş dori să le susţin, acesta ar fi punctul nostru de vedere. În cel mai rău caz, cred că dacă nu s-ar primi o astfel de schimbare am putea adopta şi noi, procurorii, modelul care se aplică numirii preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii de la Înalta Curte - selecţia persoanelor nominalizate să vină de la secţia corespunzătoare Consiliului, respectiv de la secţia de procurori", a mai spus preşedintele CSM. 

Conform unui amendament la art. 132, care nu a fost încă dezbătut, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii, şi al controlului ierarhic sub autoritatea Ministerului Justiţiei.

Procurorii vor mandate de trei ani pentru membrii CSM

Asociaţia Procurorilor din România a stabilit un pachet de modificări minimale pe care le solicită Comisiei de revizuire a Constituţiei, a declarat, astăzi, preşedintele asociaţiei, Constantin Sima.

El a solicitat, în cadrul dezbaterilor Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, ca, în primul rând, să se consacre în textul Constituţiei, la articolul 132, care se referă la Statutul procurorului, faptul că procurorii sunt independenţi şi inamovibili.

"Dacă ar fi existat această prevedere constituţională, probabil că multe dintre deficienţele care au fost criticate în ultimii ani n-ar mai fi existat", a argumentat Sima.

A doua propunere cu care APR s-a prezentat la Comisia parlamentară, care vizează tot amendarea articolului 132, este ca soluţiile procurorilor să fie casate numai de instanţele judecătoreşti, considerând că, printr-o astfel de prevedere, se realizează o egalizare de statut între procuror şi judecător.

Totodată, Asociaţia Procurorilor din România doreşte ca mandatul membrilor CSM să se reducă la trei ani. "Este un mandat mai redus, care responsabilizează membrii CSM într-o măsură mai mare decât în prezent şi care îi aduce mai aproape de cei care i-au ales. În subsidiar, am rugat Comisia să reflecte asupra denumirii de Minister Public şi Parchet, care creează numeroase confuzii. În Italia şi Portugalia se foloseşte denumirea de "Procuratură", la care România a renunţat", a mai spus Constantin Sima.