Rise Project: Liviu Dragnea, anchetat oficial în Brazilia

RISE Project și Folha de São Paolo, una dintre cele mai mari publicații din Brazilia, au obținut confirmarea că autoritățile din această țară au în desfășurare o anchetă al cărei subiect este președintele PSD.

Liviu Dragnea este suspectat că ar fi folosit bani proveniți din afaceri corupte din România la achiziția de proprietăți pe plaja din Cumbuco, la 30 de kilometri de Fortaleza, capitala statului Ceara.

Brazilienii au inițiat ancheta după ce procurorii din România au luat legătura cu ei, în iulie anul trecut.

Procurorul federal din Brazilia a declarat că încearcă să determine dacă Liviu Dragnea a folosit „portocale” ca să spele bani și să achiziționeze proprietăți în Brazilia.

În portugheză, laranja, adică portocala, este termenul care desemnează interpușii, persoane băgate la înaintare de politicieni corupți sau criminali pentru a-și ascunde implicarea în diverse afaceri, mai notează Rise Project.

Astfel, cele două „portocale” sunt Mugurel Gheorghiaș și un cetățean brazilian.

Fostul coleg de facultate al lui Dragnea și fost acționar principal al TelDrum SA, firmă atribuită de către DNA lui Liviu Dragnea, deține o firmă braziliană pe care a folosit-o pentru a cumpăra o vilă de lux, dotată cu teren de tenis și piscină pe malul oceanului Atlantic. Alintată „Casa Grande” de Dragnea și anturajul său, vila i-a găzduit, în numeroase rânduri, pe șeful PSD, pe Costel Comana și pe alți oaspeți din România.

A doua „portocală” anchetată de brazilieni este localnicul Cauby Cursino Campos Junior. Un fost taximetrist, care s-a îmbogățit în urma afacerilor cu românii, a semnat toate documentele tranzacțiilor braziliene derulate de Costel Comana sau Mugurel Gheorghiaș.

Procurorul Barbosa Guimarães a spus că brazilianul Cauby Junior nu avea bani ca să investească în firmele din Brazilia: „Știm că banii au venit din România.”

Ironic, unul dintre barurile preferate de Dragnea și apropiații săi în Brazilia se numește chiar “Laranja Mecanica” (Portocala Mecanică), numit după distopia scrisă în 1962 de Anthony Burgess și ecranizată ulterior de Stanley Kubrik.

Cererea de asistență judiciară a venit, conform procurorului federal, pe 25 iulie 2017, din partea Ministerului Public și a Poliției din România. Ea a fost procesată de Departamentul pentru Recuperarea Prejudiciilor și Cooperare Internațională care face parte din Ministerul Justiției din Brazilia și a fost trimisă mai departe către Parchetul din statul Ceara.

Rise Project mai notează că investițiile românilor se află în localitatea Cumbuco, pe malul oceanului Atlantic, în nord estul Braziliei. Tot aici și-a investit banii și Costel Comana, milionarul brașovean care i-a băgat primul milion de euro în buzunar lui Dragnea și care s-a sinucis în toaleta unui avion care urma să aterizeze în Costa Rica în februarie 2015. Și proprietățile și firmele care au fost deținute de Comana în Brazilia se află sub lupa autorităților, în cadrul aceleiași investigații.

Liviu Dragnea este reprezentat în Brazilia de o casă de avocatură din Portugalia.

Anchetat și în România

În 13 noiembrie 2017, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost pus sub urmărire penală sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat, folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, alături de alte opt persoane, între care reprezentanţi ai firmei Tel Drum.

Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 a vizat obţinerea frauduloasă a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice, prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, spun procurorii DNA.

Prejudiciul în acest dosar este de 30 de milioane de lei prin abuz în serviciu şi de 20 de milioane de euro prin fraudarea fondurilor europene.